Sergiy Gerasymchuk: „Atitudinea lui Dodon față de trupele ruse în Transnistria a provocat iritare la Kiev”

Interviu cu Sergiy Gerasymchuk, director adjunct al Consiliului pentru politica externă „Ucraina Prism” și membru al Consiliului de administrație al Grupului de studii strategice și de securitate

Chișinăul și Kievul au intrat într-o nouă perioadă a dialogului prezidențial. Pe de o parte, între Maia Sandu și Volodymyr Zelensky există o relație specială, ce poate fi fructificată în condițiile în care șeful statului moldovenesc va obține un guvern și un parlament loial. Pe de altă parte, Moldova și Ucraina trebuie să rezolve două probleme sensibile – chestiunea identitară (moldoveni-români), care implică Moldova, România și Ucraina, și catastrofa ecologică pe Nistru. Acestea sunt considerațiile expertului în domeniul securității Sergiy Gerasymchuk.

• Stimate Domnule Sergiy Gerasymchuk, cum apreciați relațiile dintre Chișinău și Kiev în perioada Dodon? Ce nu a mers în mandatul acestui președinte între cele două state?

Atunci când vorbim despre relațiile dintre Ucraina și Moldova în această perioadă, ar trebui să separăm relațiile bilaterale și dialogul prezidențial. La nivel de guvern, au fost mai multe contacte în timpul cabinetelor Pavel Filip și Maia Sandu. Au fost mai puține contacte cu guvernul Ion Chicu, dar sub umbrela organizațiilor internaționale (de exemplu, GUAM) au fost câteva contacte productive.

Cu toate astea, un dialog prezidențial nu a existat. Nici Petro Poroshenko și nici Volodymyr Zelensky nu au vrut să vorbească cu Igor Dodon, considerându-l un prieten ale Kremlinului.

Statutul Crimeii, vizitele frecvente la Moscova și atitudinea lui Dodon față de trupele ruse în Transnistria au provocat iritare la Kiev. Acum, când e un nou președinte în Republica Moldova, avem multe lucruri de îmbunătățit.

• Ce am putea să așteptăm în relațiile dintre cele două state după alegerea Maiei Sandu în calitate de președinte ale Republicii Moldova?

Există o chimie în relațiile Maiei Sandu și Volodymyr Zelensky. Ambii au câștigat alegerile cu promisiunea că vor lupta împotriva corupției și vor sancționa elitele corupte, care au condus țările. Acest fapt deschide spațiu pentru cooperare, schimb de experiență în domeniul luptei împotriva corupției și contrabandei.

Cu toate astea, administrația ucraineană știe că Maia Sandu poată să promită mult, dar abilitatea sa de a-și îndeplini promisiunile este limitată. Prin urmare, acordurile atinse sunt mai curând declarații de intenții.

Acestea pot să fie materializate doar în cazul în care doamna Sandu va obține un guvern și un parlament loial. Oricum, relansarea dialogului prezidențial cu ambii vecini: Ucraina și România este o realizare a Maiei Sandu. Odată cu lansarea Consiliului prezidențial, acesta își poate aduce roadele.

• Care sunt, în opinia Dvs., problemele prioritare care trebuie rezolvate de către cele două state?

După estimarea mea, cea mai arzătoare problemă pentru Republica Moldova este situația ecologică pe Nistru. Această problemă a fost subliniată de președintele Sandu la Kiev.

De partea cealaltă, pentru autoritățile ucrainene, cea mai importantă problemă este Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk. Acestea sunt situațiile în care părțile nu pot să identifice încă numitori comuni.

• După estimările Ukhydroenergo [compania care construiește obiectivul respectiv], acest complex este cel mai mare din Europa și al patrulea din lume. Dezvoltarea acestui obiectiv va ucide Nistrul, sursa principală de apă potabilă pentru Republica Moldova. Chiar nu poate să găsească Ucraina o altă sursă de energie?

Eu cred că există avantaje și dezavantaje. Ambele părți au argumente puternice. Singura șansă pentru a rezolva problema asta în condiții reciproc avantajoase este implicarea Uniunii Europene ca arbitru corect.

O altă problemă prioritară este limitarea/reducerea puterii rusești în regiune. Aici există o viziune comună.

• Care sunt problemele sensibile între Chișinău și Kiev, dacă există asemenea probleme în opinia Dvs.?

Una dintre problemele sensibile în relațiile trilaterale – Ucraina, România și Moldova – este chestiunea minorităților naționale. Deseori partenerii români întreabă Ucraina de ce separă moldovenii de români.

Cu toate acestea, chiar în Moldova sunt oameni care se consideră fie moldoveni, fie români și această problemă trebuie rezolvată între România și Moldova. Dacă Chișinăul și Bucureștiul rezolvă această problemă, Kievul va urma deciziile lor comune, cred eu.