Prozator, publicist, dramaturg, memorialist, Alexei Marinat s-a născut la 24 mai 1924 în satul Valea Hoțului (azi Dolinskoe, raionul Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina). A decedat la 17 mai 2009 la Chișinău. Participant la cel de-al Doilea Război Mondial, decorat în aprilie 1945 cu ordinul „Steaua Roșie”. În urma unui denunț – ținea un Jurnal intim – a fost arestat la 27 mai 1947 și condamnat la zece ani de detenție în lagărele din Siberia. A fost eliberat după moartea lui Stalin, pe 5 noiembrie 1954 și reabilitat de Tribunalul Militar din Odesa. Reîntors la Chișinău, absolvă Institutul Pedagogic „Ion Creangă” în 1959, an în care își face debutul literar cu volumul de schițe și povestiri Zările ne cheamă. În același an devine membru al Uniunii Scriitorilor din RSSM. Scrie și publică proză scurtă, romane – Fata cu harțag, 1962; Urme pe prag, 1966; Mesagerii, 1977; Grădina dragostei, 1980. Semnează comedii satirice: Opriți planeta, Dragostea din mai, Curajul bărbaților. Piesa de teatru Unde ești, Campanella? este interzisă, fiind declarată antisovietică. În 1991 publică fragmente din jurnalul Eu și lumea (cele trei caiete cu note scrise în anii 1946-1947, pentru care fusese condamnat, recuperate în perioada gorbaciovistă) – pagini tulburătoare despre foametea provocată de regimul stalinist. Distincții și ordine: Maestru al Literaturii (1993); Cavaler al Ordinului Republicii (1996); Ordinul național Serviciul Credincios al României (1 decembrie, 2000); Laureat al Premiului Național în domeniul Literaturii și Artei din Republica Moldova (2000).
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE
Evenimentul de comemorare a scriitorului Alexei Marinat s-a desfășurat în Sala verde a Muzeului Național al Literaturii Române în ziua de 24 mai curent și a reunit colegi de breaslă, critici literari, editori, cititori-admiratori ai prozatorului. Sala verde găzduiește și o amplă expoziție de cărți, manuscrise, fotografii istorice, documente, obiecte memorabile ce evocă personalitatea și activitatea literară a scriitorului. Printre piesele expuse se remarcă portretul lui Alexei Marinat, executat cu multă sensibilitate artistică și inspirație de către artistul plastic Aurel David în anul 1983. Un interes aparte prezintă manuscrisele lui Alexei Marinat din perioada de detenție: Carnetul cu notițe datat cu anul 1952 (Taișet), caietele cu descrierea rolurilor din piese pentru deținuți, manuscrisele volumelor Prizonierul, Eu și lumea – aceste exponate provenind din arhiva familiei Marinat.
Evenimentul a fost moderat de doamna Maria Șleahtițchi, director general al Muzeului Național al Literaturii Române. Printre invitați a fost și fiul scriitorului, Andrei Marinat. Domnia sa a prezentat manuscrisul ultimei piese scrise de Alexei Marinat în 1991. Piesa nu a fost încă publicată și a fost dăruită muzeului. Ea se va păstra în colecția Manuscrise, așteptându-și editorul.
La eveniment au participat scriitorii Vladimir Beșleagă, Alexandru Burlacu, Ion Hadârcă, Vasile Șoimaru, Victor Prohin, Gheorghe Erizanu, care au depănat amintiri despre Alexei Marinat. Scriitorul Victor Prohin s-a referit îndeosebi la activitatea lui Alexei Marinat la revista satirico-umoristică „Chipăruș”, suscitând interesul celor prezenți prin umoru-i fin și prin informațiile inedite.
Doritorii de a vizita această expoziție o pot face zilnic, cu excepția zilei de luni, între orele 10.00 și 17.00. Expoziția va fi deschisă publicului până pe 11 august 2024.
Victor VASILACHE, muzeograf, MNLR
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
