Asociațiile de părinți: a fi sau a nu fi? Opinii împărțite despre inițiativa de lichidare a asociațiilor de părinți

462
0

Până la 1 septembrie 2024, asociațiile de părinți din școli și grădinițe ar urma să fie lichidate sau statutul acestora să fie modificat pentru a fi eligibile pentru mecanismul 2%. Un proiect de lege, prezentat de deputata PAS, Larisa Novac, în cadrul unui briefing din 29 septembrie, a fost supus dezbaterilor în Legislativ. Managerii de instituții, dar și părinții au păreri diferite la acest subiect, iar experții anticorupție consideră că asociațiile trebuie lichidate. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) nu deține informații privind numărul exact al acestora, iar Procuratura Generală nu a examinat plângeri din partea părinților pe faptul colectării ilicite a banilor în contul asociațiilor.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Potrivit proiectului de lege, contribuabilii persoane fizice vor putea transfera 2% din impozitul anual pe venit direct către instituțiile de învățământ general și profesional-tehnic, așa cum o fac acum pentru organizațiile neguvernamentale și cultele religioase. Obiectivul principal al proiectului este de a exclude normele abuzive și de a reduce plățile informale în instituțiile de învățământ prin intermediul asociațiilor de părinți, declarativ destinate îmbunătățirii infrastructurii școlare.

De-a lungul timpului, presa a mediatizat mai multe cazuri ce se referă la colectarea ilicită a banilor în școli și grădinițe, unul dintre acestea o vizează pe directoarea L.T. „Academia Copiilor” din mun. Chișinău, Nina Horjan. Managera primea salarii lunare de 8.500 lei și premiu anual de 40.000 lei din resursele asociației liceului.

„Ajutor material” de 380.000 de lei

Într-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate (ANI) din 2 februarie 2023 se relevă că în declarațiile de avere și interese depuse de Nina Horjan în perioada anilor 2017-2020 nu au fost declarate mijloacele financiare în mărime de 380.000 lei, primite de la AO „Învățământul”, sub formă de ajutor material financiar.

Controlul s-a efectuat după o sesizare depusă la ANI, potrivit căreia aceasta nu ar fi indicat în declarație remunerările obținute în 2017 de la asociația părinților și că ar fi deținut conturi bancare de peste un milion de lei la un salariu anual de 124.000 lei. În actul de constatare al ANI, N. Horjan motivează că decizia aparține părinților.

Într-o investigație realizată recent de Proiectul media CU SENS, Nina Horjan a spus că nu primește remunerări de la asociația de părinți a liceului: „Nu, nu primesc absolut nimic. În afară de salariul meu și în calitate de profesor de română. Asta e tot. Acestea sunt zvonuri care nu corespund adevărului”. Cu referire la actul ANI și suma de 380 de mii de lei, constatată în actul ANI drept ajutor material de la părinți, ea a spus că: „Da, dânșii au vrut să-mi ofere un ajutor material ca la om, nu ca la director. Asta a fost tare demult. Și ajutoare materiale au primit și colegii mei, nu numai eu”.

Potrivit lui Anatol Gremalschi, expert și fost ministru al Educației, „asociațiile de părinți sunt organizații ale societății civile, iar instituțiile de învățământ nu participă la crearea lor și nu se pot implica în managementul acestora”. Relațiile instituțiilor de învățământ cu organizațiile societății civile, inclusiv cu cele ale părinților, se reglementează de Codul Educației și Codul de etică al cadrului didactic. „Aceste documentele interzic cadrelor didactice și celor de conducere (în calitate de persoane fizice) să primească mijloace financiare sau alte foloase de la părinții elevilor pe care îi învață, deși cadrul legislativ este destul de vag”, spune A. Gremalschi.

Banii se colectează netransparent, iar unii părinți achită „de frică”

Părinții au păreri împărțite referitoare la existența asociațiilor. Unii nu au nimic împotrivă, alții mărturisesc că nu mai fac față, mai ales dacă au 2-3 copii.

„Ajutorul ce vine de la stat e mizer, iar pentru a asigura activitatea mai eficientă, a dota cabinetele pentru procesul educativ, nu ajung bani. Este nevoie de mai multă transparenţă şi totul va fi spre folosul copiilor”, susține Nadejda Samsonov. Mama unui copil de grădiniță, Viorica Șușu-Ceban, este împotriva colectării banilor. „Atâta timp cât nu se văd schimbări în grădinițe după ce achităm o taxă pe lună, sunt total împotrivă. În pofida acestei sume, oricum părinții strâng bani pentru nisipiere, perdele, veselă, covoare… Ce rost mai are asociația?! Se spală bani și ung ochii părinților cu vopseaua ceea verde de pe pereți și niște floricele pe gard, atât”, spune ea. „Statul nu face nimic. Eu sunt obligată să achit, că altfel se încep persecutările asupra copiilor. De frică eu achit tot ce zice comitetul parintesc. Părinții ar trebui să se plângă la minister!”, îi îndeamnă pe alți părinți Alexandra Remeș.

Asociațiile – între funcționalitate și ilegalitate

Directorul L.T. „Spiru Haret” din Chișinău, Victor Ambroci, nu este de acord cu lichidarea asociațiilor din instituțiile de învățământ. „Acestea întotdeauna au fost un sprijin pentru funcționalitatea mai bună a instituțiilor. În instituția noastră, asociația a fost fondată în 1997 cu scopul de a elimina plățile informale care erau pe atunci. Tot ce se face acum în instituția de învățământ este transparent, prin casieria asociației și prin bancă. Nimeni nu este obligat să achite nici o taxă, părintele achită din salariul său o contribuție mică, de exemplu, 200 de lei lunar. Nu știu de ce a fost propus proiectul, probabil vor să stopeze circuitul ilegal de bani din unele asociații. Cred că cele care activează transparent trebuie să funcționeze în continuare”, susține Victor Ambroci.

Managerul L.T. „Mihai Eminescu” din Sângerei, Nicolae Melinte, este la curent cu noul proiect de lege propus. „Sunt de acord cu menținerea asociațiilor. Acestea nu trebuie lichidate, dar înregistrate ca fundații eligibile pentru mecanismul de 2%, ceea ce am reușit anul acesta să fac. Vor putea direcționa părinți, profesori și oricine vrea să contribuie. În așa mod ne vom acoperi cheltuielile, iar suma anuală adunată va fi mai mare”, consideră N. Melinte.

Potrivit lui Grigore Vasilache, directorul L.T. „Mircea Eliade” din Chișinău, la liceul pe care-l conduce de un deceniu studiază mulți elevi, iar suma alocată de la stat este suficientă pentru administrarea instituției. Acesta mai spune că este de acord cu lichidarea asociațiilor din școli, deoarece „la liceu am creat fundație. Asociațiile obligă părinții să achite bani lunar, conform statutului, dar este o impunere a părinților. Dar la fundație nu sunt rigori, cine vrea contribuie, cine nu vrea, nu este impus să o facă. Aceste 2% pot ajuta școlile, dar foarte puțin”.

„Noi toți achităm impozite”

Referindu-se la proiectul de lege propus, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, consideră că asociațiile din instituțiile educaționale trebuie lichidate. „Este vorba de mecanismul de 2%, prevăzut pentru sectorul neguvernamental, nu pentru instituțiile publice, lucrurile nu trebuie confundate. Asociațiile din instituțiile de educație trebuie lichidate. Sunt părinți care spun că au dreptul la libera asociere și ei nu pot fi împiedicați. Însă noi toți achităm impozite, iar Constituția spune clar că învățământul este gratuit. Statul să-și execute obligațiile sau să schimbe normele constituționale și să spună că nu este capabil să întrețină sistemul de învățământ. În acest fel, autoritățile vor să pună întreținerea școlilor pe seama cetățenilor. Atunci de ce noi mai plătim impozite?”, întreabă experta.

Oficial nu există sesizări privind colectarea banilor de către asociațiile de părinți

Asociația Presei Independente (API) a solicitat informații de la MEC dacă, în ultimii ani, au fost aplicate penalități sau există litigii în contextul activităților acestor asociații. „MEC nu este la curent câte asociații activează în instituțiile de învățământ de toate nivelurile și nu deține baze de date informative. Instituția nu are atribuții de control ale acestora și la minister nu sunt documentate plângeri privind activitatea netransparentă a asociațiilor. Mai mult, ministerul nu are litigii în care ar fi vizate acestea și nu deține informații cu privire la eventualele penalități aplicate de alte structuri statale pentru asociațiile de părinți”, se spune în răspunsul ministerului.

Cu referire la același subiect, reprezentanții Procuraturii Generale au menționat că „nu au fost examinate plângeri din partea părinților pe faptul colectării banilor în contul asociațiilor. Respectiv, nu dispunem de informația privind cauzele penale pornite și hotărârile judecătorești adoptate pe faptele evocate”, susține șeful Secției secretariat, petiții și audiență a Procuraturii Generale, Vitalie Bumbu.

Victoria Popa,

reporteră, Asociația Presei Independente (API)             

 

Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE