INOROGUL CEL FĂRĂ DE MOARTE

687
0
În imagini: Aspecte de la vernisarea expoziției. Fotografii de Nadejda Roșcovanu, MNLR

Astfel se intitulează expoziția comemorativă, dedicată împlinirii a 350 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir și a tricentenarului trecerii în eternitate a marelui nostru înaintaș. Expoziția a fost vernisată în Sala verde a Muzeului Național al Literaturii Române pe 24 octombrie 2023. Ea prezintă viața și opera lui Dimitrie Cantemir în documente, cărți rare, artă plastică, filatelie, fotografii din fondurile MNLR și va putea fi vizitată până în data de 3 ianuarie 2024.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

E frumos și incitant genericul, dar ce semnifică el? De ce Inorogul cel fără de moarte?, – ne-au întrebat mai mulți vizitatori, în speță elevi și studenți. Le-am răspuns: Inorogul este Dimitrie Cantemir însuși, pentru că în scrierile sale alegorice el s-a identificat cu acest animal fabulos. În expoziție avem numeroase ediții ale romanului „Istoria ieroglifică”, scris în anii 1703-1705, în care cărturarul moldovean vorbește despre viața politică a vremii în Țările Române Muntenia și Moldova, conflictul dintre el (Inorogul) și Constantin Brâncoveanu (Corbul). Este expusă, în acest context, și ediția din anul 1927 a cărții „Lupta dintre Inorog și Corb”, cu o prefață de Em C. Grigoraș.

Punctul cel mai atractiv al expoziției îl constituie cele patru vitrine securizate, conținând cărți rare din fondurile muzeului. Cea mai veche carte expusă se intitulează Книга систима или O состоянии мухаммеданской реллигии, fiind tipărită la Sankt-Petersburg în anul 1722. Dimitrie Cantemir mai era în viață și s-a putut bucura de această apariție editorială. Printre celelalte cărți rare expuse sunt postumele: Dimitrie Cantemir. Histoire de l`Empire Othoman, tome II. Paris, 1743; Д. Кантемир. Журналь или поденная записка, блаженныя и вечнодостойныя памяти государя императора Петра Великаго. Санкт-Петербург, 1772; История о жизни и делах молдавского господаря князя Константина Кантемира. Москва, 1783; Dimitrie Cantemir. Scrisoarea Moldovei. Mănăstirea Neamțu, 1825; Dimitrie Cantemir. Hronicul romano-moldo-vlahilor, tomul I, București, 1835; Антиох Кантемир. Сочинения. Санкт-Петербург, 1847; Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldaviei. București, 1874; Dimitrie Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, vol. I, București, 1876 și altele.

Un moment inedit al expoziției îl constituie expunerea pentru prima oară a portretului domnitorului Dimitrie Cantemir, realizat de Mihai Grecu în anul 1973 – anul tricentenarului nașterii marelui înaintaș, pânză care se păstrează în colecția Arte plastice a muzeului. Foarte interesant este istoricul Hărții lui Dimitrie Cantemir (anexă la „Descrierea Moldovei”), prezentă în expoziție. Harta a fost tipărită pentru prima dată la Amsterdam în anul 1737, originalul fiind considerat până nu demult pierdut. În anul 2020 el a fost descoperit în British Library din Londra de către basarabeanul Virgil Mihăilescu, iar copia de pe original a ajuns în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române prin intermediul domnului Sava Mihailicenco, tatăl celui care a descoperit prețioasa piesă de muzeu.

Tot pentru prima oară sunt expuse și zece schițe de decor la filmul „Dimitrie Cantemir” de Vlad Ioviță (1973). Schițele reprezintă adevărate compoziții picturale executate în ulei/ pânză și aparțin talentatului și, din nefericire, astăzi uitatului pictor-scenograf Vasile Covrig (1937-1979), discipol al lui Mihai Grecu.

Din expoziție fac parte și două importante donații de carte: una aparține Editurii Știința și însumează operele cantemiriene scoase de sub tipar în ultimul deceniu, iar alta aparține Muzeului Național al Literaturii Române București și reprezintă un Catalog de expoziție, intitulat  Restitutio Cantemir (1673-1723), apărut sub auspiciile MNLR din București în anul 2023, precum și un Pliant–armonică cu 16 imagini-color, intitulat Dimitrie Cantemir, București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2023.

Expoziția cuprinde și un serial de fotografii inedite din timpul turnării filmului „Dimitrie Cantemir”, cu actorul Mihai Volontir în rolul domnitorului moldovean, de asemenea, o vitrină cu Dimitrie Cantemir în filatelie și numismatică.

Vernisarea expoziției „Inorogul cel fără de moarte” a fost întregită de un medalion literar de excepție, o veritabilă mini-conferință, precum a numit-o moderatoarea evenimentului, doamna Maria Șleahtițchi, director general al Muzeului Național al Literaturii Române. Această mini-conferință a fost susținută de redutabili și distinși oameni de știință și de cultură din spațiul basarabean: istoricii Andrei Eșanu și Victor Țvircun, scriitorii Vladimir Beșleagă, Ion Hadârcă și Theo Chiriac, muzicologul Victor Ghilaș, filosoful Gheorghe Bobână, editorul Gheorghe Prini și cineastul Dumitru Olărescu.

Și pentru că în sală au fost prezenți numeroși elevi și studenți, doamna directoare a muzeului Maria Șleahtițchi li s-a adresat la final acestora, îndemnându-i să-l citească pe cel mai de seamă cărturar al nostru Dimitrie Cantemir, căci vor descoperi în opera lui noi și noi frumuseți și că, peste ani, își vor aminti că au avut privilegiul să participe la un adevărat festin spiritual și cultural, prilejuit de împlinirea a 350 de ani de la nașterea Inorogului cel fără de moarte.

Veronica BOLDIȘOR, muzeograf, curatoarea expoziției

 

 

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE