Munca la „negru” – fenomenul care alimentează corupția

464
0

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

 Achitarea salariilor „în plic” este un fenomen tot mai accentuat în Republica Moldova. Potrivit ultimelor date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în cel de-al II-lea trimestru al anului curent munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8%, față de 6,2% în trimestrul II al anului trecut. Munca nedeclarată în sine nu este corupție, însă ea reprezintă o sursă de risc pentru fapte de corupție, susțin experții. 

Fiecare al patrulea angajat nu are contract de muncă

Potrivit datelor oficiale, fiecare a patra persoană angajată activează ilegal, adică nu are contract de muncă și primește salariul „în plic”. Anual, munca nedeclarată generează pagube de circa 15 miliarde de lei la bugetul public.

În opinia reprezentanților Confederației Naționale a Sindicatelor (CNSM) din Moldova, se impun acțiuni multidisciplinare concrete și drastice. „Ceea ce se întâmplă este catastrofal… Ar trebui să existe un program național de combatere a economiei informale. Dar un asemenea program nu avem. Până în prezent, au fost adoptate mai multe măsuri pentru a liberaliza legislația muncii, însă ele nu au combatut economia informală. Ar trebui să existe acele echipe multidisciplinare, așa cum se lucra anterior în comun – reprezentanții FISC-ului, ai Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), poliției și sindicatelor. Pentru că uneori inspectorii de stat aveau acces la locul de muncă doar cu ajutorul poliției, ceea ce nu este corect. Autoritățile mizează foarte mult pe ISM, care a fost reformat, dar cred că degrabă n-o să vedem rezultate acolo”, comentează situația vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc.

La rândul lor, reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii promit schimbări în viitorul apropiat. După recenta reformă, inspectorii au dreptul să efectueze vizite inopinate și, din iulie, să aplice sancțiuni fără a se adresa instanțelor de judecată. Însă din iulie până în prezent nu au fost aplicate sancțiuni. „La bază au stat mai multe motive – dificultăți la elaborarea proceselor verbale contravenționale, a fost nevoie și de o anumită perioadă de acomodare, însă de acum încolo urmează să aplicăm sancțiuni directe”, explică Andrei Prisăcari, șeful Inspectoratului teritorial al Muncii Chișinău. 

Angajații se plâng doar după ce se pomenesc „după ușă”

În mare parte, circa 80% din plângerile referitoare la condițiile ilegale de muncă vin din partea angajaților care, după ce acceptă remunerarea „în plic”, simt ulterior pe propria piele consecințele acestei nelegiuiri. „Doar în urma anumitor divergențe, frustrări, supărări pe angajator, unele persoane încep a scrie plângeri la ISM”, explică A. Prisăcari. Aceeași situație o constată și reprezentanții CNSM. „Oamenii se mai și tem să scrie, pentru că acceptă să muncească „la negru”, abia apoi înțeleg ce au pierdut”, spune vicepreședintele CNSM, S. Sainciuc.

În mare parte, cei care acceptă salariile în plic, o fac conștient cu gândul că „au tras pe sfoară” statul și au pus un ban grămadă. Mariana C. a lucrat acum câțiva ani în industria textilelor și recunoaște că achitarea salariilor „în plic” este o practică obișnuită, iar mulți angajați acceptă și chiar solicită aceste condiții de remunerare. „Lumea nu înțelege. La angajare, șefii întrebau dacă vrei să primești totul la card sau ești de acord să ridici o parte de salariu necontabilizat. În mare parte, fetele solicitau să primească salariu neoficial pentru că ziceau că nu vor să achite impozite mari la stat. Mai bine să ridice ele 10 mii decât să aibă oficial zece și să ridice de facto opt mii, spre exemplu”, spune femeia, care se numără printre puținii angajați care au insistat să ridice tot salariul oficial. „Chiar dacă ei primesc un salariu ceva poate mai mare, ei pierd toate celelalte drepturi care sunt prevăzute de legislație – dreptul la pensie, dreptul la asigurările sociale de stat, dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, dreptul la concediu plătit, dreptul la despăgubiri în cazul concedierii. Adică, sumele primite fără contabilizare nu sunt calculate la obținerea acestor drepturi”, explică vicepreședintele CNSM.

Munca nedeclarată este o sursă de risc pentru fapte de corupție

„Munca neoficială poate servi drept sursă cu risc sporit de corupție”, spune directorul de program la Centrul analitic independent Expert-Grup, Stas Madan. În opinia lui, soluțiile pentru combaterea muncii nedeclarate nu sunt simple, iar cel mai important factor este conștientizarea la nivel social. „Statul poate interveni prin diferite instrumente, dar cea mai durabilă soluție este cea de conștientizare a tot ceea ce înseamnă munca nedeclarată – pierderi în bugetul public, concurență  neloială pentru întreprinderi, insecuritate socială a cetățenilor. Dacă autoritățile ar reuși să combată acest fenomen, Republica Moldova ar putea avea un buget practic fără deficit”, afirmă expertul.

Potrivit ultimelor date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în cel de-al II-lea trimestru al anului curent, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8% față de 6,2% în trimestrul II al anului 2022. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă este mai frecventă printre bărbați – 10,3%, decât printre femei – 6,1%. Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură – 62,8%, construcții – 12,2%, comerț – 7,9% și industrie – 1,5%.

 

Marina Suruceanu,

reporteră, Asociația Presei Independente (API)                             

 

Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE