VIDEO// Andrei Gumovschi: „Cantitatea de nitraţi în producţie depinde nu numai de dozele îngrăşămintelor azotate, dar şi de termenele încorporării lor, de perioada semănatului, de durata zilei, de condiţiile iluminării”

2855
0

Problema nitraților și a diferitor pesticide din fructele și legumele moldovenești apare de obicei vara, când acestea se regăsesc din abundență în  rețelele comerciale, în piețe și la margine de drum. Anume în această perioadă în spațiul public apar diferite zvonuri despre intoxicații în urma consumului de fructe și legume, în special a pepenilor verzi, care au dus chiar la deces. Comercianții din afara Î.M. „Piața Centrală” nu au la ei certificate care ar demonstra calitatea mărfii, la fel și cei care-și vând marfa pe drumurile naționale. Experții susțin că principalele surse de nitraţi pentru om sunt: salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, reventul şi fructele. Nitraţii pot nimeri în organism şi cu apa potabilă, în cantităţi mai mici – cu laptele, carnea şi brânza.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Cele mai apetisante fructe și legume le găsim, desigur, la piață. Pentru dreptul de a vinde legumele și fructele în piață, comercianții sunt obligați să dețină acte privind calitatea mărfii. Aceste documente, în care sunt indicate toate substanțele nocive din marfă, sunt eliberate de laboratoarele fitosanitare specializate. „Fără certificat nu  ne primesc să vindem la piață. Vin de la administrație și ne controlează”, ne-a spus o vânzătoare de la Î.M. „Piața Centrală” din Chișinău. La solicitarea noastră să ne arate documentul, femeia a zis că nu-l are pentru că este la patron.

Comerț fără control și acte doveditoare pentru calitatea mărfii

Același răspuns ni l-au dat mai mulți vânzători de la Piața Centrală. La o gheretă unde se vindeau pepeni verzi o vânzătoare ne-a oferit copia certificatului de calitate asupra mărfii. Deși părea a fi în regulă, femeia s-a agitat atunci când am încercat să fotografiem documentul.(FOTO)

Pe străzile adiacente Pieţei Centrale, Armenească şi Mitropolit Varlaam, vânzătorii ambulanţi au organizat o piaţă de produse alimentare, unde mărfurile sunt expuse direct pe trotuar. Vânzătorii spun că fructele și legumele sunt crescute de ei, în gospodăriile lor și nu folosesc pesticide. Vin să le vândă la Chișinău ca să facă un ban pentru detergenți sau facturi, dar nu-și permit să vândă în piață, pentru că tarifele sunt prea mari și, dacă mai iau în calcul și drumul, care la fel costă foarte scump, atunci rămân fără nimic.

Desigur, că nici nu poate fi vorba despre certificate de calitate a mărfii comercializată pe trotuar, deși unii vânzători încearcă să ne convingă că dispun de documente, doar că le-au uitat acasă.

„Sunt piersice din grădina mea. Ca să le pot vinde, am dus probă la un laborator de pe strada Grenoble. Acolo a trebuit să le ofer date când și cu ce am stropit pomii. Apoi au făcut expertiza și ne-au dat certificat. Dar nu îl am la mine, este la soție, ea vinde în altă parte”, ne-a spus un bărbat care vindea piersice pe trotuarul de pe strada Armenească.

De asemenea, nu se poate vorbi nici despre certificate de calitate a mărfii care se vinde pe marginea șoselelor. „Ne dau autorizație de la Primărie. Dar nu este la mine”, ne-a spus un vânzător de pepeni de pe traseul Chișinău-Leușeni.

ANSP recomandă achiziționarea produselor vegetale doar din locuri autorizate

Agenția Națională Sănătate Publică (ANSP) lansează în fiecare vară avertismente către populație privind pericolul nitraților și nitriților din fructe și legume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, sunt stabilite anumite cantități zilnice maxime care sunt inofensive pentru organism, iar ceea ce depășește doza zilnică de nitrați este de 3,7 mg la 1 kg greutate corporală și, respectiv, nitriți – 0,2 mg/kg, poate provoca diferite afecțiuni sau dereglări ale stării de sănătate. „Pentru a evita o agravare a stării de sănătate este necesar de cunoscut principalele semne ale unei intoxicații cu nitrați, care se manifestă prin:

Înrăutățirea saturaţiei celulelor cu oxigen, deoarece nitriţii împiedică hemoglobina să transporte oxigenul, ceea ce se manifestă vizual prin cianoză a pielii și mucoaselor;

Tulburări ale sistemului nervos precum somnolență, slăbiciune, dureri de cap, amețeli;  Tulburări ale sistemului cardiovascular manifestate prin modificarea tensiunii arteriale și a pulsului; Tulburări ale sistemului respirator.

Suplimentar celor enumerate pot fi induse și unele dereglări care nu sunt vizibile imediat precum: tulburări grave ale metabolismului, reducerea asimilării vitaminelor, scăderea imunității și formarea nitrozaminelor, substanţe extrem de cancerigene.

Ținând cont de aceste aspecte, este extrem de importantă alegerea corectă a fructelor și legumelor care vor nimeri pe masă pentru a fi consumate, nu întotdeauna cele mai mari și frumoase sunt și cele mai sănătoase. ANSP recomandă achiziționarea produselor vegetale doar din locuri autorizate și destinate acestui scop, precum și verificarea certificatului de inofensivitate, dacă sunt careva suspecții privitor la calitate.

ANSA: Cum să reducem cantitatea de nitrați din fructe și legume

Pe lângă avertisment, medicii de la ANSP ne dau și sfaturi cum să reducem cantitatea de nitrați din fructe și legume. „Un alt aspect foarte important este reducerea cantității de nitrați după achiziționarea produselor vegetale prin curățire, decojire și evitarea consumului acelor parți ale plantelor în care concentrația de nitrați este maximă, menținerea în apă rece timp de 1,5-2 ore înainte de a fi preparate, precum și adăugarea vitaminei C (un strop de lămâie) care va ajuta la neutralizarea nitraților”, ne recomandă medicii de la ANSP.

Experții susțin că nitrații sunt inofensivi, dar devin periculoși atunci când sunt convertiți în nitriți. Atunci când nitrații ajung în cavitatea bucală, bacteriile sau enzimele din organism îi transformă în nitriți. Acești nitriți pot fi inofensivi atunci când formează oxid nitric, dar când formează nitrozamine, pot avea efecte negative și pot duce la apariția celulelor cauzatoare de cancer.

Potrivit cunoscutului  profesor și doctor habilitat în medicină, Ion Mereuță, cancerul ocupă locul 11 în structura morbidității generale, locul doi în structura mortalității populației și locul trei în structura invalidității și  dizabilității.

„Vorbiți cu cei de la ANSP și de la ANSA, e de competența lor. Noi, oncologii, știm ce știm. Vedem mai multe. Au fost făcute studii și s-au demonstrat riscurile nitraților, nitriților, metalelor grele”, ne-a spus profesorul Mereuță.

Ce spun specialiștii din agricultură

Conferențiarul universitar Andrei GUMOVSCHI, doctor în agricultură, la fel susține că nitrații prezintă pericol pentru sănătate. „Nitraţii se acumulează în producţia agricolă cultivată pe solurile unde cantitatea lor e sporită. Sursele poluării solurilor sunt îngrăşămintele minerale, precum şi cele organice bogate în N (Azot), care intră în componenţa nitraţilor. Cantitatea de nitraţi în producţie depinde nu numai de dozele îngrăşămintelor azotate, dar şi de termenele încorporării lor, de perioada semănatului, de durata zilei, de condiţiile iluminării. De exemplu, pe sectoarele aflate la umbră şi în cazul semănăturilor dese, conţinutul de nitraţi este mai mare. Nitraţii pot pătrunde în apele subterane la o mare adâncime. Prezintă pericol nu nitraţii ca atare (NO3), ci nitriţii (NO2) care derivă din ei, precum şi sărurile acidului azotic. Această reacţie de transformare are loc în tubul digestiv al omului şi al animalelor, precum şi în cazul păstrării îndelungate a produselor de origine vegetală. În afară de nitriţi, o influenţă nocivă asupra organismului o exercită aminele secundare şi nitroaminele. Toate aceste combinaţii, aflându-se în cantităţi mai mari decât dozele admise în apa potabilă sau în produsele proaspete (mai ales, în culturile legumicole), provoacă distrugerea hemoglobinei în sânge, formându-se, totodată, metahemoglobina. Ultima e deosebit de periculoasă pentru copii (boala „albastră” a copiilor sau cianoza) şi pentru animalele tinere. Nitrozaminele şi nitrozamidele exercită o acţiune cancerigenă, mutagenică şi toxică asupra embrionului. Doza maximă de nitraţi inofensivă pentru om este de 5 ml la 1 kg din masa corpului”, susține savantul.

Potrivit lui Gumovschi, principalele surse de nitraţi pentru om sunt: salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, reventul şi fructele. Nitraţii pot nimeri în organism şi cu apa potabilă, în cantităţi mai mici cu laptele, carnea şi brânza.

În legumele puse la murat şi în cele marinate conţinutul de nitraţi se reduce până la 50%

„Cantitatea de nitraţi poate fi redusă, curăţind acele părţi ale plantelor, unde conţinutul acestor substanţe este maxim. În fructele şi legumele decojite conţinutul de nitraţi se reduce cu 15 -20%. În cartofi, morcovi, sfeclă, varză, ţinute în apă timp de o oră, conţinutul de nitraţi scade cu 25 – 30%. În cazul fierberii, timp de 30 – 40 min, din cartofi se elimină până la 80% de nitraţi, din morcov, varză – 70%, din sfeclă – 40%. Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată neapărat. În legumele puse la murat şi în cele marinate conţinutul de nitraţi se reduce până la 50%, dar în primele zile ale murării, când are loc un proces intens de sinteză a nitraţilor şi nitriţilor, nu se recomandă a consuma aceste legume”, ne recomandă Gumovschi.

Tatiana Rotaru este șefa Laboratorului fitosanitar principal  din Chișinău (ANSA), o instituție publică în care Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor exercită funcția de fondator.

„Cele mai poluate cu nitrați sunt legumele”

Aceasta susține că pericolul ca nitrații din produsele agricole să se transforme în nitriți constă în condițiile de păstrare. „Cele mai poluate cu nitrați sunt legumele. Dar aceștia nu sunt periculoși. Este vorba despre azotul care este necesar la creșterea plantelor. Iar în agricultura modernă se folosesc îngrășămintele cu azot. Sunt periculoși nitriții care se formează din nitrați. Aceștia apar în urma unui proces chimic. Reacția are loc  în condițiile păstrării necorespunzătoare a produselor. Ca să fiu mai explicită, să luăm, de exemplu, pepenii verzi. Dacă vom cumpăra un pepene unde marfa este ținută la umbră, acasă îl vom păstra la frigider, atunci nu există niciun pericol. Dar dacă acest pepene va sta mai mult timp la soare, atunci pericol există. Dar nu poate fi vorba de intoxicații din cauza nitraților din pepeni sau alte legume. Este un mit. Intoxicațiile pot să apară din alte cauze, cum ar fi de exemplu nerespectarea igienei”, a declarat Pentru GAZETA șefa Laboratorului fitosanitar principal.

Tatiana Rotaru a mai spus că în cea mai mare parte probele de produse agricole aduse la laborator se încadrează în limitele admise de Guvern privind conținutul de produse chimice. „Nu pot să spun care este situația generală, cât de poluate sunt legumele care se vând în piață. Noi facem doar expertizele și eliberăm certificate”, a precizat șefa laboratorului.

 ANSA: Legea permite producătorilor casnici să vândă surplusul de produse agricole, doar cu certificat fitosanitar

Șefa Direcției siguranța alimentelor de origine nonanimală din cadrul ANSA, Marina Dintiu, ne-a spus că toți vânzătorii de fructe și legume trebuie să dețină certificate de calitate pe care să le prezinte la prima solicitare a cumpărătorului. „Administratorii piețelor nu au dreptul să admită comerțul cu fructe și legume în lipsa certificatului. Sunt laboratoare fitosanitare în toate raioanele. Cât privește comerțul pe trotuare, la margine de autostradă, vă declar că acesta este interzis. Legea permite producătorilor casnici să vândă surplusul de produse agricole. În acest caz nu este nevoie de un certificat fitosanitar. Dar este obligator un certificat de la administrația publică locală, în care să se confirme că persoana respectivă de bună seamă a cultivat produsele respective”, ne-a spus șefa de la ANSA.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE