Lidia Kulikovski: „Am supraviețuit și nu am deraiat nici când la conducere erau partidele antiromânești”

Pe 30 august, Biblioteca „Alba Iulia” din Chișinău și-a sărbătorit 25 de ani de activitate rodnică, muncă permanentă pentru promovarea cărții și a scriitorilor de limbă română care o produc, perpetuarea culturii naționale și a tradițiilor, valorificarea adevăratei istorii a neamului, dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie cu instituții similare de peste Prut întru realizarea idealurilor de „reîntregire, integrare europeană și internațională”. Sfertul de veac ce a trecut nu a fost unul ușor, angajații bibliotecii fiind nevoiți să se adapteze la condițiile impuse de regimurile ce s-au perindat până nu demult la putere, regimuri cunoscute pentru atitudinea dușmănoasă față de tot ce este românesc. Directorul bibliotecii, Nicolae Spătaru, i-a informat pe cei prezenți că din ziua când s-a fondat biblioteca, 31 august 1998, cu ajutorul bibliotecilor din România, fondul de carte românească al bibliotecii „Alba Iulia” s-a dublat. Academicianul Mihai Cimpoi și-a amintit de proporția catastrofală de carte „românească” cu grafie chirilică – de două cărți față de 19 în limba rusă în perioada sovietică, iar ex-directorul general al bibliotecii „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Lidia Kulikovski, a spus că volumele tipărite cu grafie chirilică, „în limba moldovenească” de atunci, constituiau doar șase procente din volumul total de carte achiziționat în limba rusă.

În cele peste trei decenii de independență și limbă română, grație eforturilor depuse de autoritățile din România, cartea românească a continuat să vină în bibliotecile din Republica Moldova. Mai puțin în bibliotecile din sate, unde „70 de procente de carte este „în limba română cu grafie chirilică”, „lumea nu prea citește”, iar „tineretul se informează și citește cu ajutorul calculatorului și telefoanelor mobile”.

Făcând totuși abstracție de realitățile existente, vă vom relata în continuare povestea de succes a Bibliotecii „Alba Iulia”, o bibliotecă-model, cu un fond de carte, din diferite domenii, impunător, un centru cultural și spiritual ce a făcut istorie și are prezent și viitor. Despre cât de importantă este o bibliotecă, despre rolul cărții și al lecturii, despre munca pe alocuri eroică a bibliotecarilor au vorbit în discursurile lor mai mulți oratori.

„Toți cei care au acces la bibliotecă, la lectură sunt niște inși mai fortificați”

Scriitorul Nicolae Spătaru, directorul Bibliotecii „Alba Iulia”, bucuros că „biblioteca a avut un oaspete de onoare”, ploaia multașteptată care… a plecat repede, în cuvântul de deschidere a evenimentului, a spus că „biblioteca s-a transformat într-un adevărat centru de cultură, de promovare a valorilor naționale, a istoriei, cărții, lecturii și scriitorului”. „Orice carte are în spatele ei un scriitor, un suflet viu. Mircea Eliade spunea că „toți cei care au acces la bibliotecă, la lectură sunt niște inși mai fortificați, iar durerile îi ating mai puțin, trec mai repede”. Aflându-vă aici, nefericirile sunt departe de dumneavoastră”,  a conchis Nicolae Spătaru.

Nicolae Spătaru a mai menționat contribuția substanțială a celor care au fost la începuturile inaugurării și dezvoltării bibliotecii „Alba Iulia”, salutând prezența la eveniment a personalităților și prezentând delegația sosită de la Alba Iulia, orașul care a avut cea mai consistentă colaborare cu biblioteca, de la fondare până în prezent.

Anatol Pruteanu, șef adjunct la Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău, a menționat că „biblioteca a devenit un reper esențial al orașului, în mod esențial al sectorului Buiucani” și a dat citire cuvântului de felicitare al lui Ion Ceban, primar general.

Pretorul sectorului Buiucani, Vasile Moroi, în alocuținea sa a apreciat importanța centrului de cultură românească „Alba Iulia”, spunând că, în virtutea mai multor crize, cum ar fi cea a covidului și cea a refugiaților din Ucraina, „banii au mers în altă parte”, dar „autoritățile vor avea grijă ca biblioteca să beneficieze de un spațiu mai încăpător”.

„Cartea are trei mari dușmani: apa, focul și propriul conținut”

Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii municipale „B. P. Hasdeu”,  a scos în evidență gama diversă de cărți a Bibliotecii „ Alba Iulia”, colecția de carte istorică rară etc. și și-a amintit despre deschiderea de acum 25 de ani a bibliotecii la care, fiind la începuturile activității sale de bibliotecar, a fost prezentă.

La deschiderea bibliotecii a fost prezent și Acad. Mihai Cimpoi, care, cu umoru-i caracteristic, la cei 81 de ani pe care îi va sărbători pe 3 septembrie, a menționat că acum 25 de ani era „un pic mai tânăr”. „Cartea, așa cum declara un cărturar din Evul Mediu, are trei mari dușmani: apa, focul și propriul conținut. Cartea a rezistat și rezistă, chiar dacă și-a câștigat pe parcurs și alți dușmani: televiziunea, radioul, învățământul politic, telefoanele mobile și altele”, a punctat Academicianul Cimpoi.

„25 de ani de dezvoltare pe linie dreaptă, dar ascendentă”

Lidia Kulikovski, în prezent director adjunct la Biblioteca „B. P. Hasdeu”, a declarat că la Chișinău au apărut nouă biblioteci de carte românească, datorită contribuției celor care „au stat la rădăcină”, în primul rând a distinsei personalități Traian Brad de la Cluj Napoca. „Noi, bibliotecarii, am supraviețuit și nu am deraiat nici când la conducere erau partidele antiromânești. O demonstrează și cei 25 de ani de dezvoltare pe linie dreaptă, dar ascendentă ai Bibliotecii „Alba Iulia”,  a afirmat Lidia Kulikovski.

Silvan Stâncel, directorul Bibliotecii „Lucian Blaga” din Alba Iulia, conducător al delegației, a adus la cunoștința publicului că, și de această dată, au fost aduse pentru Biblioteca „Alba Iulia” peste o sută de volume de carte românească. „Cei 42 de directori de biblioteci județene din România se uită uneori cu invidie la modul în care bibliotecile din Republica Moldova își organizează activitatea și vă dau drept exemplu. Este adevărat că ați trăit și situații mai dificile, dar le-ați depășit tratându-le cu pricepere și tact, găsind soluții și demonstrând că nu banii rezolvă întotdeauna totul. Societatea civilizată are nevoie de biblioteci cu personal dedicat care să promoveze cartea”, a menționat Silvan Stâncel.

În continuare, Stâncel a invitat scriitorii din R. Moldova la colaborare, a vorbit despre proiectele bibliotecii „Lucian Blaga”, peste o sută la număr – „Prin cultură și unitate culturală – împreună”.

A convins poliția să cedeze  actualul sediu al bibliotecii „Alba Iulia”

Scriitorul Ianoș Țurcanu, în calitate de fost șef adjunct la Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău,  a spus că „ diplomați, și șmecheri fiind”  am reușit să învingem. Ianoș Țurcanu le-a povestit celor prezenți despre cât de greu a fost la început, despre deschiderea anevoiasă a Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” și a altor instituții de cultură, despre cum a convins poliția să cedeze actualul sediu al Bibliotecii „Alba Iulia”… „Era foarte greu să convingi consiliul municipal să voteze ceva, dar când i-am spus rusofonului Klimenko că mama lui Nichita Stănescu a fost rusoaică, a început să voteze cu două mâini și să-i convingă să voteze și pe alții…”, a spus Ianoș Turcanu.

În continuare, s-a mai discutat despre faptul că Borhes vedea Paradisul ca o imensă bibliotecă,  iar Mihai Cimpoi crede că „o bibliotecă este Universul adus la el acasă”, Tot Mihai Cimpoi mai crede că „ biblioteca „Alba Iulia”, prin însăși apariția ei, înseamnă integrare românească”, iar „șirul de biblioteci din Chișinău, cu denumiri românești și cu carte românească, a schimbat raportul neantizator  dintre cartea rusească și cea românească”.

Cântece și zgomot de burghiu perforator

După cuvântările scriitorilor Dumitru Apetri și Marcel Vișa și prezentarea expoziției de pictură a lui Florentin Leancă, a urmat un moment poetic, un spectacol muzical „Cu dragoste de neam și de țară”, prezentat de un grup de copii condus de Veaceslav Adam, de la Liceul „Prometeu – Protalent”, cântece interpretate de Ana Granaci și alte cântece, sau altfel de cântece, prezentate de inegalabilii Silvan Stâncel, voce și chitară, și violonistul Dan Liviu Cernat, din Alba Iulia.

Poate pentru că în curtea bibliotecii „ Alba Iulia” s-a cântat „E trist să ai o țară dezbinată, e trist să fii în casa ta străin” și altele asemenea, la un moment dat, dintr-un bloc alăturat de locatari, timp de câteva minute, s-a auzit zgomotul supărat al unui burghiu perforator. Nu a durat mult și sperăm ca nici alte lucruri care se pun de-a curmezișul drumului nostru spre integrare și integritate să nu dureze.

La mulți ani, „Alba Iulia”!