Protestul agricultorilor// „Moare satul, moare statul”

Fermierii din 13 raioane au venit ieri, 20 iunie, cu tehnica agricolă la Chișinău. Circa 180 de tractoare au fost amplasate în PMAN. O parte din tractoare a făcut înconjurul clădirii executivului. Fermierii susțin că le-a ajuns cuțitul  la os și nu rezistă situației critice și complicate în care s-au pomenit. Războiul, ruperea lanțului logistic, seceta, criza energetică a afectat grav domeniul agricol. Aceștia au cinci revendicări înaintate către autoritățile centrale și cer să fie soluționate în timpul apropiat, altfel nu vor pleca din PMAN. Organizatorii protestului cer să se întâlnească cu președinta Maia Sandu, președintele parlamentului, Igor Grosu, și cu prim-ministrul, Dorin Recean.

Agricultorii din raioanele Cahul, Leova, Hâncești, Ialoveni, Criuleni, Strășeni, Ungheni, Orhei, Telenești, Basarbeasca, Rezina, Fălești, Sângerei protestează în fața clădirii Guvernului pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Aceștia sunt din raioanele care au putut veni la protest, făcând câte 120-160 km cu tractoarele până la Chișinău.

„Agricultorii au venit încoace, deoarece sunt fără cinci minute falimentari. Actualul ministru Bolea a vorbit în anul 2020 de dezastrul din agricultură, dar acum, în anul 2023, agricultura este afectată mai grav decât în anul 2020. Probleme avem cu nemiluita: seceta anului trecut, războiul, ruperea lanțului logistic, prețurile exorbintante la resurse cum ar fi pesticidele, fertilizanții, motorina, scăderea prețurilor la producția agricolă de la 2 până la 4 lei în funcție de cultură, sub presiunea producției ieftine care vine din Ucraina. Toți acești factori au acționat concomitent”, a spus Alexandr Slusari ieri, 20 iunie, în fața jurnaliștilor și a zeci de agricultori, participanți la protest.

„Noi am dat alarma din august 2022. Am venit cu comentarii, cu postări, cu comunicate de presă, cu discuții cu ministrul agriculturii pentru a interveni, că e nevoie de discutat cu băncile, cu Banca Națională, pentru a revedea reeșalonarea creditelor. Propuneam discuții cu partenerii externi, să fie găsite fonduri. Noi înțelegeam care e situația. Noi am răbdat. Eu regret că am ieșit prea târziu. Am fost responsabili. Am ținut cont de război, de criza energetică, dar guvernarea nu a ținut cont de condițiile și situația agricultorilor. Și aici e tragedia. Timp de un an agricultorii au răbdat, având rezervele din 2021. Așa am trecut anul 2022. Au fost reeșalonate creditele cu mare dificultate. Niciun bănuț pentru subvenții, niciun ajutor, nicio adresare de la guvern către Uniunea Europeană pentru fonduri. Și iată unde am ajuns. Agricultorii nu au bani pentru salarii, nu au bani pentru motorina, pentru lucrări agricole, sunt plini de datorii față de creditori, prețurile la producția agricolă se află în cădere liberă, prețurile la resurse, chiar dacă s-au ieftinit, sunt mult mai mari decât prețurile la producția agricolă. Ce trebuie să facă în această situația agricultorii? Cuțitul a ajuns la os. Nu am avut altă soluție decât să ieșim la protest. Sunt tot acei fermieri care au protestat în anul 2020, fără niciun angajament politic. Dacă cineva încearcă să ne implice în jocuri politice, noi vom curma aceste tentative din start. Noi suntem agricultori. Oameni care cresc pâine, care țin satele noastre. Moare satul, moare statul – este una din lozincile cu care am venit. Nu avem ce pierde deja.”

Agricultorii au cinci revendicări pe care autoritățile trebuie să le soluționeze în timpul apropiat, altfel aceștia nu vor pleca din PMAN, a spus la microfon Alexandr Slusari, președintele Asociației „Forța fermierilor”.

„Alocarea compensațiilor în sumă de 3000 de lei per hectar la culturile de prima grupă – grâu, rapiță și orz; achitarea tuturor datoriilor la subvenții; restricții la importul producției cerealiere și oleaginoase din Ucraina; ordine în portul Giurgiulești, care acum aparține cui doriți, numai nu Republicii Moldova. Portul lucrează, dar nu exportă producție agricolă din Republica Moldova și noi modificări la TVA”, a enumerat revendicările Slusari, care a accentuat că acestea nu sunt politice și nu sunt exagerate.

La protest a venit, de la Badicul Moldovenesc, raionul Cahul, și fermierul Andrei Ciobanu. Bărbatul lucrează în domeniul agriculturii de 33 de ani, din anii `90. Din sat până la Chișinău sunt 165 de km, atât a parcurs tractorul din gospodăria sa. L-am întrebat care sunt greutățile cu care se confruntă în prezent, ce l-a făcut să vină la protestul fermierilor.

„În agricultura moldovenească am avut un mare cadou de la Dumnezeu în anul 2021, când roada pe care am strâns-o a fost foarte bună și pe care am dori s-o avem an de an. Dar s-a început conflictul în 2022, seceta, care a dus la mai multe dificultăți în agricultură: au crescut brusc prețurile la toate inputurile care sunt folosite în producerea producției agricole. De exemplu, o tonă de salpetru de amoniu, care era de 5-6 mii de lei în 2022, a ajuns la 22-25 de mii de lei, motorina care era de 10-12 lei per litru în 2022 a ajuns la 30-32 de lei litru. Toate acestea și-au lăsat amprenta. În 2022 am lucrat cu rezervele pe care le-am avut și am însămânțat terenurile cu culturile agricole pe care le aveam în asolament, însă anul acesta nu știu cum îl vom încheia. Majoritatea agricultorilor au credite la bănci. Au fost reeșalonate cu mare greu. Avem datorii la imputuri – pesticide, motorină. Peste o lună de zile trebuie să achităm ratele la bănci”, a spus pentru GAZETA, Andrei Ciobanu.

Potrivit lui, peste câteva zile se începe recoltarea orzului și „cineva din agricultori, care are 300 de tone de orz, a întrebat traderii din R. Moldova la ce preț îl comercializează. I-au propus 2 lei per kg, când anul trecut era 4,5 -5,0 lei pentru un kg de orz. În asemenea situație, este foarte greu de făcut agricultură performantă.

În gospodăria sa agricolă, care are 850 de hectare de pământ, luate în arendă de la posesorii terenurilor agricole, Andrei Ciobanu cultivă șase culturi agricole: rapiță, grâu, orz, mazăre, porumb și floarea-soarelui. „Anul acesta am mărit suprafețele de mazăre, o cultură care acumulează mult azot în sol, pentru a diminua acele cheltuieli la achiziționarea îngrășămintelor minerale. Urmează să vedem prețul pe care-l vor oferi. Pentru că bățul întotdeauna are două capete. Grâul pe care-l cultivăm pe terenurile din Lunca Prutului anul acesta va da roadă puțină, grâul practic este uscat. Preconizam să strângem 5-6 tone la hectar, dar poate vom strânge doar 3 tone, deoarece nu plouă îndeajuns” ne spune agricultorul.

Andrei Ciobanu are 30 de angajați. Până acum nu a avut întârzieri salariale. Luna precedentă au fost achitate salariile, dar luna viitoare nu știe cum se va descurca. „De aceea avem nevoie de susținerea guvernului. Compensațiile la hectar ne vor ajuta să trecem peste perioada critică în care ne aflăm. Așteptăm roadă mai bună la culturile din grupa a doua – floarea-soarelui și porumbul. Culturi din grupa întâi avem circa 550 de hectare. Am mărit suprafețele de teren cu culturi din grupa întâi, reieșind din faptul că mizăm pe acele câștiguri de umiditate care se acumulează în lunile de toamnă și iarnă, dar nu prea am avut o iarnă cu multă zăpadă și o  primăvară ploioasă. Luna aprilie a salvat situația”, opinează Andrei Ciobanu.

La Badicul Moldovenesc mai sunt fermieri mici care au în arendă de la 50 până la 100 de hectare de pământ.

Menționăm că pe 19 iunie a avut loc o nouă rundă de discuții la Guvern, în sprijinul agricultorilor, între prim-ministrul Dorin Recean și reprezentanți ai asociațiilor de fermieri din Republica Moldova, la care a participat și vicepremierul Vladimir Bolea, unde s-au abordat provocările actuale în sectorul agrar pe fundalul crizei regionale și a protestului anunțat de asociație.

Șeful Cabinetului de miniștri a menționat că Guvernul a alocat suplimentar 533 de milioane de lei în sprijinul agricultorilor afectați de criza economică regională și este antrenat, de asemenea, în identificarea soluțiilor pentru substituirea exporturilor și compensarea pierderilor suferite de agricultori.

„Odată cu izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au fost perturbate lanțurile logistice și circuitele economice stabilite. Acum este nevoie să reorganizăm exporturile, să identificăm noi piețe de desfacere și, bineînțeles, să identificăm resurse financiare suplimentare pentru susținerea sectorului agricol. Autoritățile și-au îndeplinit angajamentul asumat – de sporire a vitezei de procesare a cererilor de subvenționare. Examinăm și alte soluții în beneficiul agricultorilor”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean.

Vicepremierul Vladimir Bolea a specificat că, în ultimele 2 săptămâni, au fost luate toate măsurile operaționale și de management, astfel încât Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a procesat peste 1100 de cereri de subvenționare, fiind distribuite peste 162 de milioane de lei. Alte 3500 de dosare urmează a fi examinate până la sfârșitul lunii iulie, urmând să fie alocate beneficiarilor peste 550 de milioane de lei.