Cum altfel, dacă nu la masa de scris putea fi prezentat poetul Gheorghe Vodă? Îngândurat în faţa filelor albe, cu o cafeluţă răcită, uitată… cu arătătorul apăsând în pipa stinsă demult, căci nu-i vedem rotocoalele… Iar ochii? Ochii de o claritate şi o adâncime greu de tăcut. Cromatica portretului e destul de sumară. Pe un alb-grizonat se reliefează fruntea-i masivă, conturată de şuviţele perfect aranjate… e măiestria pictorului Gheorghe Jancov*. Iar cravata roşie nu-i decât detaliul necesar pentru adormirea cenzurii vigilente, portretul fiind executat în anul 1976.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEŞi iată posibilitatea de a-l admira pe nea Gicu Vodă în toată frumuseţea lui de bărbat al neamului, care zice: Cum să nu turbe?/ Secole în şir, / ei rup şi cuceresc, / calcă şi taie, / smulg şi vântură, / îngroapă şi nivelează, / pietruiesc şi betonează, / dar nicidecum acest smoc de popor / nu piere; / moare şi răzbeşte, / răsare şi creşte, / se ridică şi se înalţă, / şi tot pre limba lui grăieşte, / şi pe locul lui domneşte. Adevărat zice. Am rezistat şi vom rezista! Asta ne-a sorocit. O minte clară strălucind / de viaţă şi simţire – / un cap cu inima gândind / la neam şi la zidire.
Şi ce sfat frumos ne-a mai dat: Când ai să mergi pe drumul tău ales, / Vei întâlni de multe ori o cerşetoare. / Să n-o jeleşti. Sub camuflajul dres / Să ştii că-i Îndoiala – hoţ la drumul mare.
Toţi m-au întrebat, / chiar şi cel mai aproape, / Cum de iubesc femeia / care o să mă-ngroape? Şi vine cu o mărturisire: Când îi spun iubitei / Cuvântul potrivit, / O rădăcină din el rămâne în mine, / Pentru ca adevărul niciodată / să nu se termine.
Frunzele se rup şi cad, / Zilele ca apa scad. Apoi revine cu un alt vers: Sunt chemat la cer / de atâta voi merge mult… Treziţi-vă, ne mai spune: Să nu ne facem aripi pentru zbor: / înălţimea se ia cu altă putere. / Ne e sortit să coborâm. / Să inventăm aripi pentru cădere.
Şi câtă maturitate dureroasă are poetul când declară: Fiţi copii, mă! / Nu fiţi maturi!
Cu câtă generozitate acceptă o depăşire firească: Nu e Rău şi nu e Bine, / este Bine, este Rău. / Tu să pleci când altul vine / mai semeţ în locul tău… Oamenii sunt fraţii mei, / Eu sunt Eu doar printre ei.
Aidoma lui Serafim Saka care mărturisea într-un interviu că eram nişte câini ţinuţi în lanţul cenzurii, la fel şi Gheorghe Vodă vine cu o vedere proprie asupra libertăţii: Pentru-o noapte dezlegată, câinii / îşi pun ziua-n lanţ fără-ntrebări. Nimic de adăugat.
Cartea mea nu-i o poveste / Cum a fost cândva şi nu mai este. / Sunt zilele mele albe şi negre, / aşa cum mi le-a dat cel care împarte: / cu filele nescrise, curate, – / cu cele scrise împrăştiate. Uite că nu-i chiar aşa cum aţi crezut, nene Gicu! Au fost adunate şi stau în CONTRA CĂDERII, o selecţie a distinsului Vasile Romanciuc, încă prin 2014, pe când mai era la editura Prut Internaţional.
Regretele transpar şi în versurile: Nu eu prin vreme trec, / prin mine vremea trece. / Şi anii se depun / în os – cenuşă rece… În praful măcinat / de roţile mişcării / eu sunt un răsculat, / căci merg contra căderii.
Pe final o frază şi mai savuroasă, un îndemn plin de sinceritate: Scrie, gheorghe, scrie / de mână şi cu literă mică / şi strigă: / neamule, boule, creştinule, scutură-te şi înalţă-te!
Mihaela PERCIUN, scriitoare, muzeograf, MNLR
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
