„În R. Moldova sectorul de producere a laptelui, ca materie primă pentru produsele din lapte, trece printr-o criză accentuată. Producerea laptelui, per total pe republică, este asigurată doar la nivel de 60% din cantitatea necesară”

2895
0
Valentin Roșca, șeful Direcției politici în sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

În prezent, în Registrul de stat al animalelor, sunt înregistrate 60.000 de vaci mulgătoare, dintre care 13-14 mii sunt în cele 220 de exploatații zootehnice, unele cu un efectiv de 20-30 de capete, autorizate de ANSA, majoritatea fiind din gospodăriile casnice. Actualmente, cantitatea de lapte produsă anual este de 260 de mii de tone de lapte, dintre care 220-225 de mii de tone de lapte sunt produse în gospodăriile casnice, iar 35 de mii de tone de lapte, de fermele de bovine. Pentru a asigura necesitățile consumatorilor ar fi nevoie de o cantitate de circa 520 – 530 de mii de tone de lapte anual. Deficitul de lapte, de circa 40%, este suplinit din import.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Interviu cu Valentin Roșca, șeful Direcției politici în sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

  • Domnule Roșca, există în Republica Moldova brânză veritabilă? Unde o găsim?

Bineînțeles că există. Avem producere, avem procesare de lapte și producerea produselor din lapte. Brânza o găsim pe rafturile magazinelor. Dacă vorbim anume despre brânza veritabilă, atunci vreau să atrag atenția asupra faptului că produsele din lapte sunt reglementate de un act normativ. Este vorba despre hotărârea guvernului nr. 158 din 2019 pentru aprobarea cerințelor de calitate pentru lapte și produsele din lapte, care stabilește clar că produsele care conțin alte grăsimi decât cele din lapte nu pot fi denumite produse lactate. Respectiv, atât timp cât produsul corespunde cerințelor, putem considera că este un produs din lapte veritabil.

Vreau să vă spun că atât timp cât noi avem niște date oferite de ANSA asta înseamnă că această instituție își face treaba. Și, respectiv, dacă ei au identificat cazuri de prezență în plăcinte a unor produse neconforme asta demonstrează că instituția monitorizează acest proces, iar cazurile sunt eliminate. Acesta este și rolul ANSA – verificarea produselor conform actelor normative.

  • Care sunt politicile statului privind creșterea cantității de produse lactate?

Este foarte bine punctat acest moment. În prezent, în Republica Moldova sectorul de producere a laptelui ca materie primă pentru produsele din lapte trece printr-o criză accentuată. De fapt, producerea laptelui, per total pe republică, este asigurată doar la nivel de 60 sută din cantitatea necesară care trebuie să o asigurăm pentru consumatori. Bineînțeles că cea mai mare parte, circa 80% din materia primă, se obține în gospodăriile casnice, iar cealaltă parte, 20%, este produsă la nivel de exploatații, acolo unde trebuie să fie această producere sub un control riguros atât al ANSA, cât și al altor instituții de stat. Respectiv, laptele acesta corespunde cerințelor de calitate, de inofensivitate, pentru a obține produse din lapte calitative.

  • Care este cantitatea de lapte necesară pentru asigurarea populației Republicii Moldova?

Pentru a asigura sută la sută necesitățile consumatorilor este vorba despre o cantitate de circa 520 – 530 de mii de tone de lapte anual. Ca să constatăm de fapt că producerea internă este de circa 260 de mii de tone, dintre care 35 de mii tone de litri de lapte sunt produse în exploatații, iar restul 220 – 225 de mii de tone de lapte sunt produse în gospodăriile casnice.

  • De unde se suplinește deficitul de lapte?

Acest deficit de lapte, de circa 40%, este suplinit din import. Este vorba de import a laptelui în vrac- materie primă, cât și materie primă sub formă de lapte-praf, unt, și în produse din lapte gata pentru consum – lapte ambalat, smântână, brânză, cașcavaluri, iaurturi deja în formă gata pentru consumatorii finali.

  • Din ce state importăm aceste produse?

Lista de unde importăm este destul de mare. Principalele țări sunt Ucraina, România, Germania, Olanda.

  • Republica Moldova exportă produse lactate?

Exportă, dar în cantități destul de mici, modeste. Exportă brânză, cașcaval, chefir, iaurt. 

  • În ce state exportă Republica Moldova?

Ucraina, Malta, România, Camerun, Canada, Tansania, Sierra Leone, Irac.  Agenții economici sunt pregătiți. Au un proces de producere bine pus la punct și este sub controlul ANSA.

  • Este clar că în magazinele noastre vedem produse din lapte din diferite state – România, Ucraina, Italia, Belarus. Ce cantitate de produse lactate importă Republica Moldova și din ce state?

Lista de țări de unde se importă produse din lapte este destul de mare. Liderii sunt România, Ucraina și Belarus – state limitrofe Republicii Moldova. Avem produse lactate importate din cel puțin 20 de state – Germania, Austria, Danemarca, Belgia, Croația, Franța. Și cantitatea importată de produse din lapte este destul de mare, dacă pentru necesarul populației din R. Moldova importăm circa 40% din produsele din lapte.

  • Care sunt politicile guvernului în domeniul zootehniei, inclusiv, dezvoltarea și restructurarea tehnologică a complexului zootehnic?

Vreau să atrag atenția asupra faptului că dezvoltarea sectorului zootehnic este o sarcină prioritară, stabilită de către guvernul R. Moldova, și va fi implementată prin intermediul mai multor mecanisme care țin atât de subvenționarea producătorilor agricoli, cât și de atragerea unor investiții speciale pentru acest scop.

Dacă vorbim despre subvenționarea fermierilor, atunci putem puncta că condițiile care au fost în anii precedenți vor fi păstrate și îmbunătățite. Se va subvenționa în continuare construcția și reconstrucția fermelor zootehnice; este vorba de materiale de construcție, utilaje, tehnică agricolă specializată pentru dotarea fermelor zootehnice, în special, bovine pentru producerea laptelui. Vor fi subvenții în continuare pentru procurarea animalelor de prăsilă.

Ce ține de plățile directe, exercițiu care se implementează deja de doi ani, ne propunem pentru anul 2023 să continuăm cu acordarea plăților directe per cap de animal la nivel de tineret până la vârsta productivă, iar pentru animalele productive să acordăm plăți directe per litru de lapte obținut și livrat către un procesator.

Ce ține de alte intervenții; suntem la etapa de elaborare a unor caiete de sarcini pentru implementarea unui proiect – un împrumut din partea Băncii Mondiale în valoare de 55 mln de dolari SUA, dintre care 25 mln dolari vor fi alocați strict pentru dezvoltarea fermelor zootehnice de bovine pentru producerea laptelui.  Acest sprijin va fi cu o componentă de grant. Probabil, condițiile pot să se modifice până la aprobarea acestuia, dar credem că din această sumă 50% va fi componentă de grant, iar restul – împrumut. Va fi avantajos pentru fermieri. Respectiv, partea de grant va fi subvenționată de Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. După cum a fost și în anul 2022, în sectorul zootehnic, în special, pentru producerea laptelui, subvențiile au fost majorate cu 20% din valoarea subvenției. Vom păstra această prevedere și în următorii ani.

  • În R. Moldova câte ferme de vaci pentru producerea laptelui avem, care furnizează materie primă fabricilor pentru producerea produselor din lapte?

În Republica Moldova avem peste 220 de exploatații înregistrate la ANSA. Nu toate exploatațiile sunt de capacități dorite. Pentru că sunt  exploatații autorizate, dar cu un efectiv destul de redus de animale – 20-30 de capete. Avem și exploatații care au un efectiv de 600-700 de capete mulgătoare, dar tot efectivul de animale depășește 1000 de capete. Am vrea să avem mai multe ferme de această capacitate. Prin proiectul propus Băncii Mondiale ne extindem șeptelul de animale în aceste ferme, chiar ne propunem să dublăm, sau chiar să triplăm numărul animalelor din aceste exploatații. Scopul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare este să avem către anul 2025, după cum a menționat și ministrul Vladimir Bolea, cel puțin 20.000 de vaci mulgătoare, înalt productive cu productivitatea de cel puțin 8 mii de litri per lactație, ceea ce ne-ar apropia de targhetul de a asigura cantitatea de lapte necesară. Acest obiectiv nu este plafonul nostru maxim, dar este o sarcină care trebuie implementată, de urgență, în următorii doi ani.

  • În ultimii cinci ani tot auzeam în spațiul public că se subvenționa deschiderea fermelor de vite pentru producerea laptelui. În ultimii cinci ani câte ferme de bovine s-au deschis cu subvenționarea și susținerea guvernului?

Trebuie să punctăm că nu s-au deschis multe exploatații noi, circa 20 – 30 maximum, dar prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural majoritatea exploatațiilor din stat au fost modernizate, reconstruite, dotate cu utilaj tehnologic nou, completate cu șeptel de animale de import, înalt productiv.

Am vrea să identificăm mai mulți fermieri care ar vrea să lanseze o afacere în zootehnie, producerea laptelui, dar este o activitate mai specifică. Trebuie de lucrat non-stop, 365 de zile în an, fără zile de odihnă. Asemenea fermieri sunt mai rari. Înființarea unor exploatații noi sunt binevenite, dar ministerul de resort, guvernul vede dezvoltarea sectorului zootehnic mai mult prin prisma extinderii acelor exploatații care sunt, pe care le ajutăm să-și extindă șeptelul de animale.

  • În satele noastre oamenii nu mai țin vaci mulgătoare. Dacă înainte într-un sat erau 180 de vaci, azi sunt 20 de capete, poate și mai puțin. Cunoaște guvernul ce număr de vaci este azi în sate? Acolo laptele și produsele derivate corespund calității.

Bineînțeles că guvernul, ministerul, ANSA, cunosc situația care este în teritoriu, exploatații și în gospodăriile casnice. Sectorul zootehnic nu-l putem dezvolta în localități. Exploatațiile zootehnice se amplasează strict în extravilanul localităților. Nu vor mai exista în sate, în localități, ferme de vaci. Cei care au animale pe lângă casă au și beneficii, dar unii, de exemplu vecinii, au un deranj.

Prin politicile de dezvoltare guvernul își propune dezvoltarea sectorului zootehnic în extravilan. În acest sens au fost modificate un șir de acte normative: a fost plafonat numărul de animale pe care le pot avea oamenii în gospodării. O gospodărie ar putea ține până la cinci vaci mulgătoare și descedenții acestora până la vârsta de 12 luni. Pe urmă, crescătorii de animale decid ce fac în continuare: fie ies în extravilan, fie înstrăinează o parte din animale.

Toate animalele din gospodării sunt înregistrate în Registrul de stat al animalelor. Anul trecut a fost dat în gestiunea ANSA. Respectiv fiecare animal trebuie înregistrat, aceasta fiind obligațiunea deținătorului de animale. În prezent avem 60.000 de vaci mulgătoare în total pe republică, dintre care 13-14 mii sunt în exploatații zootehnice autorizate de ANSA.

Interviu realizat de Victoria POPA

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

 Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE