Ce frumoasă ești, Călina, în portretul executat de Eleonora Romanescu acum vreo douăzeci ani!* Fermitate și speranță – asta vedem în tine, asta emană cea din portret și cea din realitate. Mare lecție de viață pentru noi toți. Iar versurile mă cutremură. Nu te pot combate când Gândul tău ca o mină/ fragmentează clipa – / și orizontul se adâncește mereu. Mereu îţi „cauţi de lucru în suflet”.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINELume/ pun mâna în foc/ și jur pe ce am mai scump/ ca să te fac fericită/ din cale-afară/ nu mă costă decât o vorbă/ caldă/ dar niciodată/ nu spun mai multe/ decât atunci/ când n-am cuvinte. Şi să nu ziceţi că nu! Dificilă muncă mai e și tăcerea/ acum/ când bătăile inimii/ au organizat flagrantul.
O fi adevărat că femeile iubesc cum respiră?… Nu te pot contrazice, ba mai mult, cred că ele nici nu respiră când iubesc, pentru că să iubești și să mori nu-i târziu/ niciodată. Și totuși moarte proastă ca noaptea/ nu ne căuta,/ suntem duși pe urlați! Ah-ah! Mereu duşi… şi pe urlaţi şi cu pluta… duşi… Înecându-ne cu extaz/ am epuizat întreg raiul și iadul/ dintr-o unică-nghițitură/ și într-o singură clipă.
Concisă şi sobră ne aduci un alt adevăr: Dacă am ști să vorbim unii cu alții/ vorbele goale n-ar avea ecou. E regretabil că nu știm să vorbim nici cu noi, cu alții – nici atât. Și de s-ar stinge vorbele goale… am vedea cum Ziua a dat ochii peste cap… Pentru cine nu știe încă/ tot ușorul/ e nasol… Mai mult de atât?… Cine alta mai putea descoperi un asemenea adevăr, Călina?
Când declari: Un analgezic, vă rog,/ pentru/ mai mult ca viața! despre cine vorbeşti? Despre cel ce Era pus pe întrebări/ ieșite din tipar… pentru că atunci când îți iei lumea în cap/ și mintea se-aerisește. Altfel cum? …dintr-un om păcătos/ am ajuns unul cu viitor sigur/ în Ierusalimul tău.
Câtă libertate, atâta poezie! Şi toată-i a ta, Călina! Cine alta își poate permite o astfel de escapadă? Și-a scos tristețea/ în ploaia imperturbabilă/ ca s-o spele… dar ea s-a extins/ vai! Ca o pată/ și acum pe toate drumurile/ atacă trecătorii. Sunt în totalitate de acord cu tine când declari Din viața asta fără de noimă/ aş lua-o chiar azi la fugă/ şi nu m-aş opri/ decât pe lună/ dar nu ştiu/ pe care din două. Încăpățânată, ne declari: …trăiesc din sângele/ gândurilor negre/ în cea mai bună ţară din lume. Și sunt gata să țip în reproș: fie ce-o fi!
Mihaela PERCIUN, scriitoare, muzeograf,
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
