Gânduri la închiderea unui ziar

1102
0
Victoria Popa
Victoria Popa

Pentru o mână de etnici ruși în Republica Moldova se editează tiraje de sute de mii de exemplare de ziare

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

O jurnalistă a scris pe pagina sa de facebook că cetățenii din R. Moldova sunt discriminați lingvistic prin intermediul chioșcurilor din Chișinău.

„Am fost pe la șase chioșcuri din Chișinău să văd ce se mai publică în limba română și m-am simțit discriminată când am văzut în vitrină doar reviste și ziare în limba rusă! Iar când te apropii și întrebi dacă sunt publicații în limba română, ei le scot de sub masă sau din colțuri ascunse. Ce țară este asta unde nu se respectă limba oficială?! Consider important să se pună în vitrină 60-70% de publicații în limba română și la locuri de frunte. De asemenea să fie reînnoite de fiecare dată. Voi continua să urmăresc situația și sper să-mi fie auzite solicitările”, scrie internauta.

Un comentariu la postarea jurnalistei merită menționat.

„E tare veche situația asta. De prin 2002-2004 au început a dispărea treptat revistele și ziarele aduse din România, pe când cele din Rusia nu doar că au rămas la fel, dar au mai și crescut ca număr. Înțeleg că e ceva legat de sponsorizarea pe care o face Federația Rusă, dar când e prea mult, atunci e prea mult.”

Situația descrisă mai sus nu este o noutate pentru mine în calitate de jurnalistă și fondatoare a unui ziar de limbă română cu acoperire națională. Unicul, de altfel, de acest tip în Republica Moldova, pentru că celelalte, pe rând, și-au sistat activitatea.

De când ne-am lansat pe piața mediatică din R. Moldova (31 ianuarie 2020) cu acest format de ziar – săptămânal generalist, am mers, deseori, pe la ghișeele din Chișinău și în teritoriu, la oficiile poștale, ca să văd dacă „Gazeta de Chișinău” este în vitrinele chioșcurilor și dacă se cumpără, „se întreabă” de cititorii presei scrise. Deseori, am avut situații când ziarul nu se vedea din teancul de publicații rusești sau îl căuta vânzătoarea pe sub masa cu ediții periodice. Aceeași situație era, uneori, și în oficiile poștale, angajatele motivând că oamenii cumpără sau se abonează doar la ceea ce au citit încă de pe timpul Uniunii Sovietice. „Așa s-au deprins.”

Potrivit informației de la Î.S. „Poșta Moldovei”, în prezent, prin intermediul Î. S. „Poșta Moldovei”, pe teritoriul republicii, sunt distribuite 96 de ziare și reviste, cu acoperire națională și locală, din diferite domenii, dintre care în limba română (63), în limba rusă (23), în limbile română/rusă (9) și o publicație în domeniul sănătății, în limba engleză.

Accentuez că, în afară de mediul online, o bună parte din presa scrisă de limbă rusă, tipărită și distribuită în Republica Moldova, în special „Комсомольская Правда” și „Аргументы и факты в Молдове”, publică regulat în paginile lor texte care dezinformează și manipulează opinia publică.

Conform studiului „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe”, numărul și tirajele ziarelor în limba română constituie aproximativ jumătate din numărul și tirajele totale. Studiul menționat prezintă lista principalelor 10 publicații periodice, pe primele trei locuri plasându-se „Makler”, „Комсомольская Правда”, „Аргументы и факты”, toate trei editate în limba rusă.

Conform Raportului Camerei Naționale a Cărții din Republica Moldova „Producția editorială în Republica Moldova: indici statistici și logistici 2021”, publicațiile periodice tipărite „Комсомольская Правда” și „Аргументы и факты в Молдове” se poziționează pe primele locuri după numărul tirajului lunar, cu câte 18,4 mii și 14,1 mii exemplare, tirajul anual fiind de 965,8 mii, respectiv 733,2 mii, exemplare pe an. Pentru comparație, „Ziarul de Gardă”, cu cel mai mare tiraj dintre publicațiile de limbă română, conform aceleiași surse, are un tiraj săptămânal de 11,7 mii, respectiv 561,6 mii anual, adică de aproape trei ori mai mic decât suma celor două.

Potrivit aceluiași raport, doar tirajul anual al „Комсомольская Правда” depășește suma tirajelor anuale ale tuturor publicațiilor de limbă română care se regăsesc în lista principalelor 10 publicații periodice, deși, conform recensământului din 2014, doar 4,1% din populație s-au declarat ruși, iar limba rusă este considerată limbă maternă de către 9,7% din populație.

Deși, în continuare, cetățenii R. Moldova sunt informați și manipulați prin intermediul instituțiilor audiovizuale și presei scrise de limbă rusă, statul nu face nimic pentru a facilita și susține instituțiile de presă de limbă română care informează publicul corect, echidistant, bazându-se pe pluralismul de opinie, calificându-le ca presă de utilitate publică.

Mai mult, se creează impresia că Î.S. „Poșta Moldovei” acționează în defavoarea presei scrise, regionale și locale, din R. Moldova și face tot posibilul pentru a face mai dificilă funcționarea și menținerea pe piața informațională din R. Moldova a presei scrise.

De 13 ani de când lucrez în presa scrisă, nu-mi amintesc vreun an când perioada de abonare la edițiile periodice să dureze doar două săptămâni. De obicei, aceasta dura aproape două luni de zile. Iar „Ziua Abonatului” se organiza la mijlocul lunii noiembrie.

Î.S. „Poșta Moldovei”, unicul distribuitor oficial al edițiilor periodice, anunța zilele trecute managerii ziarelor și revistelor că va organiza ,,Ziua Abonatului” abia în data de 14 – 16 decembrie 2022 în toate oficiile poștale.

Este un afront adus presei scrise și o piedică pusă unei campanii de abonare de lungă durată cu scopul de a aduna mai mulți cititori. Un ziar independent se ține și rezistă economic datorită abonaților săi.

Accentuez că perioada de abonare la publicațiile periodice a început cu mare întârziere din cauza că conducerea Î.S. „Poșta Moldovei” a decis abia la 11 noiembrie 2022, în cadrul unei ședințe cu managerii instituțiilor de presă scrisă, să informeze administratorii de ziare că va majora prețul pentru distribuirea ziarelor cu 40%, începând cu anul viitor, în timp ce în iulie 2022 a cerut redacțiilor să trimită informația despre prețul unui ziar, al unui abonament și periodicitatea pentru Catalogul publicațiilor 2023, fără a spune că vor fi majorări pentru serviciul de distribuire.

Unei instituții de presă care își face misiunea corect și nu este la cheremul niciunui partid politic sau al unui magnat, îi este aproape imposibil să reziste în condițiile actuale, când scumpirile se țin lanț, pe parcursul anului 2022 tipografiile majorând tariful pentru tipar și hârtie de două ori, iar scumpirile urmează și în anul 2023.

Le sugerez guvernanților să meargă la chioșcurile de presă și pe la oficiile poștale din republică să vadă ce ziare de limbă română cu acoperire națională pot găsi ca să se informeze, pentru că în Republica Moldova sunt cetățeni care citesc ziare și vor să aibă și o ofertă atunci când se abonează sau le cumpără de la chioșcurile de presă.

Și să nu se mire nimeni când, conform datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice – un sondaj de referință, făcut public la Chișinău de către Institutul de Politici Publice, circa 32% dintre moldoveni justifică agresiunea Rusiei contra Ucrainei, dovadă că propaganda rusească este în plină ascensiune în mass-media din R. Moldova.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT