Tinerețe fără bătrânețe

691
0
Foto: Constantin Grigoriță, Vasile Onică din Cociulia, Cantemir, la cei 72 de ani împliniți, are ținută de sportiv și muncește ca un bărbat tânăr

Vasile Onică din Cociulia, Cantemir, la cei 72 de ani împliniți, are ținută de sportiv și muncește ca un bărbat tânăr

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Cu o grădină îngrijită, de 25 de ari, cu o fermă de prepelițe de două mii de capete și cu o seră de toată frumusețea, bărbatul parcă a uitat de trecerea timpului. Cu toate că a muncit toată viața și are trecuți în carnetul  de muncă 47 de ani bătuți pe muchie, nu suportă să stea degeaba și crede că cine muncește are de toate, ba chiar îi mai rămâne și pentru alții.

 În una din zilele trecute, ne-a vizitat la redacție și ne-a spus că a venit la volanul propriului automobil, pe care, zice el, l-a umplut cu de toate pentru familiile celor două fiice din capitală. Are cinci nepoței la Chișinău și pentru el nu există fericire mai mare decât să-i revadă și să-i bucure cu ceea ce crește împreună cu soția în gospodăria de la țară.

Nu demult, ni se destăinuie domnul Onică, s-a învrednicit de Premiul Național „Pentru o viață activă la orice vârstă”, acordat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale în cadrul unui concurs organizat pentru oamenii în etate, concurs aflat la cea de a patra ediție. Ne-a povestit cu multă  pasiune despre ceea ce face din 2013, de când a ieșit la pensie, bucuria sa fiind a unui om împlinit care însă nu se mulțumește niciodată cu realizările sale.

 Gospodar în toată legea

„Toată viața mi-a plăcut să fac sport, iar sportul meu din ultimii ani este munca fizică de dimineață până seara târziu. Am o pensie bunișoară, de vreo șapte mii de lei, dar m-am gândit că mai bine ar fi să economisesc. Astfel, de vreo șapte ani, nici eu cu soția, nici cele două fiice ale noastre, căsătorite și pe la casele lor, nu cumpărăm legume. Ne rămâne și pentru vânzare, și pentru a mai pune în borcane la murat, și pentru a mai face câte o pomană. De vreo unsprezece ani ne ocupăm de creșterea prepelițelor, având, bineînțeles, o bună piață de desfacere. Pe lângă faptul că nu ducem lipsă de produse alimentare, furnizăm carne și ouă în câteva școli și grădinițe, într-un azil de persoane cu dizabilități din Pleșeni etc.”, ne spune Vasile Onică.

Ceea ce iese din gospodăria țărănească a domnului Onică, atât legumele și fructele, cât și carnea și ouăle, sunt produse ecologic pure. De la multiplele expoziții organizate la Chișinău, Comrat și Cahul dispune de certificate de valabilitate ce confirmă folosirea preparatelor bazate pe compuși organici naturali în agricultură și a hranei naturale pentru păsări. „Cenușa pe care unii o aruncă, cojile de banane, frunzele de urzică și alte produse ce pot fi întrebuințate ca îngrășământ le folosim în seră. Cereale pentru păsări nu cumpărăm, pentru că avem 1,6 hectare pe care le dăm în arendă. Nu ne putem permite să lucrăm acest teren deoarece ne lipsește tehnica necesară. Avem în schimb moara noastră mică și, cu ceea ce primim „de la cotă”, suntem în stare să ne descurcăm fără a cheltui ceva în plus”, afirmă pensionarul.

În munca sa de fiecare zi Vasile Onică este ajutat de soția sa, fostă directoare de liceu în localitate, profesoară de matematică. Drept că muncile mai grele le îndeplinește doar el, bărbatul fără de astâmpăr, care și-a făcut un colțișor de rai în gospodăria sa țărănească. Cu toate că are atâta păsăret pe lângă casă, curtea sa e plină de flori, iar curățenia din ferma sa e cunoscută în Cociulia și în toate satele din împrejurimi.

Patriot din rădăcină

Ne-a demonstrat filmulețe de pe telefon cu tot ce a făcut și face cu mâinile lui, ne-a arătat toți pomii și arbuștii din grădină, vorbindu-ne despre fiecare ca despre ființe vii pe care le îngrijește și cu care are de gând să-și ducă mai departe veacul său. Pe cei 25 de ari ai săi are de toate și așa cum și fructele îi prisosesc nu duce lipsă de nimic nici el cu soția, nici cei apropiați. Cei care îi deschid poarta se minunează de ce poate să aibă în grădina lui un om despre care nu ai putea spune că a ajuns la vârsta a treia. „Am pruni, cireși, vișini, gutui, meri și nuci. Am zmeură, smochini, cătină albă, afini, coacăză, agriși și aluni. Printre copacii și tufele din grădină cresc harbuji și zămoși, bostani și dovlecei. Sănătate de-am avea că, în rest, avem de toate”, susține domnul Onică.

Pentru că a fost parașutist în armată și s-a întors acasă starșina, Dumitru Onică mai este și șeful parașutiștilor veterani din patru raioane de sud ale republicii. Anul acesta a împlinit 50 de ani de când a fost mobilizat, în Caunas, Lituania. Acolo s-a împrietenit cu localnicii și era invitat uneori la sărbătorile lor, unde le interpreta cântece moldovenești. „Eram unicul moldovean în unitate și numai pe mine mă chemau, cred că înțelegeți de ce… Și de Ucraina sunt legat sufletește, am învățat economie și contabilitate la Odesa. Cred că ucrainenii vor învinge, numaidecât vor învinge”, declară veteranul parașutist.

Vasile Onică a lucrat în ultimii 12 ani șef al secției de economie în Consiliul raional Cantemir, a fost ani buni director de sovhoz și președinte de colhoz și este, așa cum îl cunoaște toată lumea, un om al pământului. Păstrează la loc de cinste medalia „30 de ani de independență” și afirmă că nu avem nimic mai scump ca independența. „Doamne ferește, de ne-am pierde-o!”, spune Vasile Onică.

 

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE