„Lumea fantastică” a lui Putin se prăbușește. Pierderea Lîmanului exacerbează tensiunile din interiorul armatei ruse

267
0
Vladimir Putin pe scena Foto: Natalia KOLESNIKOVA / AFP / Profimedia

A durat mai puțin de 24 de ore pentru ca ucrainenii să recupereze Lîman și să îi izgonească pe ruși după ce Putin a anunțat oficial anexarea a patru regiuni din Ucraina. El se aștepta ca absorbția acestor teritorii să fie relativ simplă și similară cu anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, o operațiune desfășurată de ofițeri sub acoperire ai forțelor speciale, relatează The Guardian citat de hotnews.ro.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Anexarea celor aproximativ 15% din teritoriul ucrainean nu s-a dovedit a fi la fel de simplă ca anexarea Crimeii.

Locuitorii din Herson și Zaporojie nu au arătat entuziasm pentru noii lor stăpâni ruși. Mulți au fugit în zonele controlate de guvernul ucrainean. Chiar și în est, doar o mică minoritate din orașele și orașele proaspăt ocupate au susținut Rusia. În fața unei lipse clare de consimțământ popular, administrația prezidențială de la Moscova a pus în așteptare planurile de a desfășura „referendumuri” – false, potrivit comunității internaționale.

Planurile au fost reînviate în grabă, deoarece a devenit din ce în ce mai clar că Rusia pierde războiul. În timpul verii, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a dat comandanților săi ordine să recucerească orașul Herson, din sud, pierdut în primele zile ale conflictului. El a promis o contraofensivă majoră. Kremlinul a răspuns prin grăbirea trupelor pe malul drept al râului Nipru, așa cum intenționa Kievul.

Ofensiva a avut loc, dar adevărata lovitură a fost în altă parte – pe poziții slab apărate ale Rusiei din nord-est, de cealaltă parte a țării. În câteva zile uimitoare din septembrie, forțele ucrainene au eliberat orașele Izium, Balakliia și Kupiansk.

De atunci, forțele ucrainene și-au continuat drumul. Până vineri, au înconjurat efectiv Lîman și au înconjurat 5.000 de ostași ruși.

Armata rusă pare să fie mai divizată ca oricând

Capturarea Lîmanului va exercita presiuni suplimentare asupra lui Putin, a cărui decizie de luna trecută de a mobiliza până la un milion de noi soldați a văzut un sprijin scăzut pentru efortul său de război. Au existat proteste în unele regiuni, inclusiv în Daghestan, în Caucazul de Nord. Și cozi lungi la granițele internaționale cu Georgia și Finlanda. Tinerii au căutat să evite mobilizarea și soarta nefericiților apărători ruși din Lîman.

Ramzan Kadîrov, liderul cecen, a sugerat că este momentul potrivit pentru ca Moscova să desfășoare o bombă nucleară cu randament redus în Ucraina, dacă dorește să evite alte dezastre militare. În discursul său de vineri, Putin a sugerat că va fi pregătit să folosească „toate mijloacele” pentru a apăra pământul rusesc, deși până unde este pregătit să ajungă nu este clar.

Kadîrov a dat vina pe șeful de stat major al Rusiei, Valeri Gherasimov. El l-a atacat și pe general-colonelul Alexandr Lapin care era responsabil de Lîman. Rezultatul este următorul: instituția militară a Rusiei este amar divizată, pe măsură ce războiul din Ucraina merge din rău în mai rău.

Un jurnalist rus, Alexander Kots, relata că soldații ruși se plâng pe teren de faptul că nu există comunicare între unități și atacurile de artilerie eșuează din cauza șirului lung de raportări care trebuie făcut.

Un deputat rus, Andrei Guruliov, fost comandant adjunct al districtului militar de sud al Armatei Ruse, a vorbit public despre „sistemul de minciuni constante care merge de sus în jos”.

Ucrainenii râd de Putin

Prin semnarea „tratatelor de aderare” care oficializează anexarea ilegală de către Rusia a celor patru regiuni ocupate, Putin a ridicat dramatic miza.

Într-un răspuns sfidător la ceremonia lui Putin de la Moscova, Zelenski a anunțat că țara sa solicită oficial aderarea rapidă la Alianța NATO, adăugând că Ucraina nu va purta discuții de pace cu Rusia atâta timp cât Putin va fi președinte. Între timp, administrația Biden a anunțat un pachet suplimentar de ajutoare în valoare de 12,4 miliarde de dolari, inclusiv militare.

Consilierii lui Zelenski au râs de Putin. Scriind pe Twitter, Mikhailo Podoliak a observat: „Acum douăzeci de ore, în Piața Roșie, conducerea Rusiei a scandat «ura» pentru anexarea de noi teritorii declarând că «granițele Federației Ruse nu au sfârșit». Acum trupele ruse părăsesc un alt oraș strategic, iar propagandiștii caută vinovați. Realitatea te poate răni dacă trăiești într-o lume fantastică”.

Ce se va întâmpla în continuare se va decide pe câmpul de luptă, nu pe o masă aurită unde Putin și-a semnat documentul de anexare. Ministerul Apărării al Ucrainei a postat sâmbătă pe Twitter o fotografie cu steagul ucrainean arborat cu cuvintele: „Forțele de asalt aerian ucrainene intră în Lîman”. Armata, a adăugat acesta, „va avea întotdeauna votul decisiv în „referendumurile” de astăzi și în cele viitoare”.

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat duminică că forţele ucrainene au eliberat localităţile Arhanhelske şi Mîroliubivka din regiunea Herson, informează Reuters. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informaţiile.

În discursul său, preşedintele Zelenski a mai afirmat, fără a oferi detalii, că succesul forţelor ucrainene în regiunea Doneţk nu se limitează la Liman.

Secretarul general al NATO: „Ucrainenii înregistrează progrese şi pot respinge forţele ruse”

Totodată, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat într-un interviu pentru televiziunea americană NBC:
„Am văzut că ei (ucrainenii) au putut să recucerească un alt oraş, Liman, iar aceasta demonstrează că ucrainenii înregistrează progrese şi pot respinge forţele ruse, datorită curajului, datorită abilităţilor lor, dar şi, desigur, datorită armelor avansate pe care SUA şi alţi aliaţi le furnizează Kievului”.

Potrivit secretarului general al NATO, cel mai bun mod de a contracara anexarea proclamată de Rusia a unor părţi din Ucraina este de a continua să se acorde sprijin guvernului de la Kiev.

Întrebat despre cererea Ucrainei de a i se acorda în mod accelerat statutul de membru al NATO, Stoltenberg a spus că „orice decizie privind statutul de membru trebuie luată prin consens”, că „toţi cei 30 de aliaţi trebuie să fie de acord să fie luată o astfel de decizie”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT