Dezbateri despre umanitate la Reuniunea Teatrelor Naționale

105
0
Credit Foto: TNRS / Dan Susa

Îngrijorarea noastră crește, frica ar putea să devină paralizantă, din cauza agravării situației internaționale. Totuși, există modalități de a ne tempera angoasa, iar una dintre ele e să urmărim creații scenice în care descoperim frumusețe și o căutare febrilă a adevărului despre natura umană, adesea contradictorie. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, ajunsă la cea de-a VII-a ediție, oferă publicului de la Chișinău, alarmat, înfrigurat, astfel de producții în care e prezentă libertatea, nu doar vorbele despre libertate, și în care simțim forța spiritului, în lupta sa contra răului. Întreaga Reuniune e o manifestare anti-război, oamenii venind la teatru pentru a fi mai aproape unii de alții, într-un ceremonial de purificare, de liniștire.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Politicul și poezia, în spectacole anti-război

Evident că nu toate piesele din program atacă direct teme social-politice, nu toate sunt „ancorate” în actualitate, însă au captat atenția spectatorilor prin autenticitatea emoțiilor, prin curajul de a prezenta aspecte esențiale ale existenței. Bunăoară, spectacolul „Trei piese triste” după Maurice Maeterlinck, în regia lui Radu Afrim, adus de Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iași, pare a fi rupt de un anume context social, dar ne arată cât de vulnerabilă e ființa umană, cât de neputincioasă în fața morții. „Trei piese triste” ne hipnotizează prin liniile pure ale compoziției regizorale, prin Poezia imaginilor, a trăirilor, prin muzica nepământeană, prin voci care se țin agățate de viață, deși sunt sortite morții. Oricum, ne stingem, pe rând, dar de ce să fim omorâți cu sutele, cu miile, într-un război? – e una din întrebările pe care ni le punem privind spectacolul lui Afrim.

Conferința iraniană” de Ivan Vîrîpaev a fost, de asemenea, un moment de vârf al Reuniunii. Producție a Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, „Conferința iraniană” montată de Bobi Pricop (premiul „Iulian Vișa” pentru cel mai bun regizor la ediția din 2021 a Festivalului de Teatru de la Sibiu) este o dezbatere despre zonele de conflict din lume, despre state unde există dictatură și propagandă fără limite, despre valori occidentale și orientale, despre drepturile fundamentale ale omului, convingeri religioase, despre aspirația, atât de firească, spre libertate. La discuție participă un orientalist, un teolog, un politolog, un jurnalist militar, o soție a unui prim-ministru (ex-prezentatoare TV), un scriitor, un preot, un dirijor celebru și o poetă iraniană, laureată a Premiului Nobel. Fiecare își apără punctul de vedere, fiecare își are adevărul său și nu poate fi vorba de conciliere între ei. Ne-am bucurat de distribuția excelentă, de funcționarea ireproșabilă a ansamblului actoricesc, într-un spațiu cu deschideri spre imensitatea cosmică. Impresionante, scenografia, decorul și costumele, semnate de Oana Micu, proiecțiile video create de Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie, precum și muzica originală ce-i aparține lui Mihai Dobre.

Toţi artiştii lumii doresc să trăiască în pace, în libertate, cu speranţa că putem să aducem bucuria, miracolul, creaţia şi frumosul în faţa publicului din Chişinău, din Republica Moldova, din România, din Europa, din toată lumea”, a subliniat Constantin Chiriac, director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu (TNRS) şi preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. TNRS a prezentat la Chișinău și spectacolul „Mamă” de Marta Barcelo, regia – Mariana Cămărăşan, scenografia – Dragoş Buhagiar, cu Diana Lazăr şi Cendana Trifan.

Scenă din „Macbeth” de Shakespeare și Ionesco, regie – Mihai Țărnă, Teatrul Fără Nume, Chișinău

Premieră cu „Macbeth” la Teatrul Fără Nume

În cadrul Reuniunii, domnul Emil Boroghină, Societar de Onoare al Naționalului craiovean, a prezentat spectacolul-recital „Recitindu-l pe Shakespeare”. În calitate de preşedinte al Fundaţiei William Shakespeare din Craiova şi vicepreşedinte al Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare, Emil Boroghină a urmărit și o nouă producție a Teatrului Fără Nume din Chișinău – „Macbeth”, după William Shakespeare şi Eugene Ionesco, în regia lui Mihai Țărnă, cu Alexandru Rusu în rolul principal (spectacol inclus în programul Reuniunii). După spectacol, Emil Boroghină a declarat: „Sunt foarte bucuros şi satisfăcut de această montare a lui Mihai Ţărnă, e de o frumuseţe plastică desăvârşită şi e unul dintre cele mai bune spectacole pe care le-am văzut cu această piesă. Am venit special să văd această premieră cu gândul de a invita Teatrul Fără Nume la Festivalul Internațional Shakespeare din 2024”.

La secțiunea Teatru radiofonic, publicul a audiat un spectacol tulburător după romanul „Grădina de sticlă” de Tatiana Țîbuleac în regia lui Petru Hadârcă (producție a Teatrului Național Radiofonic București) și „Un braț de sulfină” de Steliana Grama montat de Olga Șveț la Radio Moldova (Teatru la microfon). Sâmbătă, 24 septembrie, va avea loc premiera spectacolului radiofonic (Radio România) „Maria Cebotari – stea rătăcitoare” (scenariu de Magda Duțu după cartea cu același titlu de Aurelian Dănilă), în regia lui Petru Hadârcă, cu Aliona Triboi în rolul principal.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT