În procedura de adopție a unui copil așteptarea este cea mai grea

197
0

În prezent, sunt luați în evidență 553 de copii adoptabili, dintre саrе 336 de copii sunt eligibili pentru adopție internațională

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Conform legislației Republicii Moldova, adopția este permisă persoanelor care au capacitate deplină de exercițiu, au atins vârsta de 25 de ani și sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât copilul pe care doresc să-1 adopte și să nu depășească vârsta de 48 de ani. Conform estimărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale procedura de adopție durează circa un an de zile, însă unii părinți susțin că au așteptat chiar și patru ani. Actualele prevederi legale referitoare la adopție trebuie schimbate deoarece acestea nu fac altceva decât să descurajeze persoanele care ar dori să devină adoptatori, susține juristul Nicolae Frumosu. La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a declarat că, momentan, nu există nicio revizuire a procedurii de adopție, dar instituția pe care o reprezintă este deschisă pentru dialog.

Alina și Vitalie din Călărași (numele au fost schimbate din motive întemeiate) sunt de cinci ani părinți adoptivi pentru doi copii – de 14 și opt ani. Aceștia ne-au spus că procedura de adopție a durat un an și jumătate, timp care li s-a părut o veșnicie.

„De nouă ani ne-am hotărât să devenim părinți adoptivi. Am depus cerere și actele necesare la Asistența Socială, după aceasta am fost câteva luni asistenți parentali profesioniști, pentru copii. Până la depunerea dosarului am procurat casă, un lucru foarte important. Totul a durat un an și jumătate, cel mai mult a durat procedura de includere a copiilor în lista celor adoptabili. A fost nevoie ca rudele de până la gradul 3 să se dezică de ei. Trebuie mai întâi să fi refuzați de toți ca să primească statutul de copii adoptabili.

Din prima clipă când i-am văzut, am știut că sunt ai mei. Eu de noua ani am dorit să adoptăm și eram gata, nu am fost ca la piață să văd mai mulți copii, ni s-au propus acești doi frați și din prima clipă i-am simțit că sunt ai mei. S-a format acea „chimie” la care visează orice părinte, de cinci ani de când suntem împreună, băiatul are 14 ani și fetița aproape opt ani”, ne spune emoționată Alina.

Unii așteaptă și patru ani pentru a adopta un copil

 Ministerul Muncii și Protecției Sociale menționează că durata procedurii de adopție este individuală în fiecare caz, în funcție de perioada de pregătire a actelor anexate la cererea de adopție, de posibilitatea de realizare a potrivirii prealabile dintre un adoptator și un copil adoptabil. Perioada de potrivire propriu-zisă dintre adoptator și copil durează aproximativ trei luni, iar încuviințarea adopției în instanța de judecată durează în medie, opt luni.

Președinta Asociației Obștești Adăpost și Alinare, Rodica Guțu, care pe parcursul a 20 de ani a ajutat și ghidat peste 80 de familii care au adoptat copii, susține că procedura de adopție poate dura de la un an până la patru.

„Sunt familie care așteaptă și patru ani pentru a adopta un copil. Procedura durează foarte mult, mulți părinți renunță deoarece ajung la vârsta de 50 de ani, când deja nu mai au statut de părinte adoptiv. În experiența mea am ajutat și ghidat peste 80 de familii care au adoptat copii, familii cu care ținem legătura, copii care au studii superioare, care lucrează peste hotare, copii de care ne mândrim”, punctează Rodica Guțu.

Rodica Guțu susține că procedura de adopție durează foarte mult deoarece autorităților le convine serviciul parental profesionist.

„Un lucru ar fi că autorităților le convine serviciul de asistență parentală profesionistă și statului îi este convenabil să primească impozit de la salariat”, susține Guțu.

 Cine este asistentul parental profesionist?

Asistentul parental profesionist (APP) este persoana care oferă îngrijire temporară în familia sa unui copil aflat în situație de risc. Aceasta oferă totodată și sprijinul în reintegrarea copilului în familia lui biologică sau extinsă, iar în situațiile în care copilul obține statutul de adopție contribuie la buna pregătire pentru această schimbare în viața copilului. Încurajează copilul să-și păstreze relațiile cu părinții săi, unde e cazul. Este un serviciu de tip familial alternativ orfelinatelor.

Totodată, asistentul parental profesionist este angajat în câmpul muncii, primeşte un salariu lunar (de la 2800 la 4700 de lei), poliţă de asigurare medicală, carnet de muncă și contract individual de muncă. În Asistenţa Parentală Profesionistă pot fi luaţi în plasament un copil, doi sau maximum trei copii dacă sunt fraţi şi surori. Nu puteţi lua în plasament copii care vă sunt rude.

Conform ultimelor date oficiale, de la finele anului 2020, în Republica Moldova activau peste 400 de asistenți parentali profesioniști, dintre care 332 de APP-iști au fost aprobați cu intervenția noastră directă.

Rodica Guțu susține că serviciile parentale profesioniste nu sunt binevenite pentru copiii rămași orfani.

„Serviciile parentale profesioniste sunt doar pentru un termen și un copil poate să stea în câteva familii până la vârsta majoratului, ceea ce nu e bine pentru starea lui emoțională, psihologică, autoritățile ar trebui să se gândească la acest fapt. Altceva este când un copil crește și se dezvoltă într-o singură familie. Ar fi bine ca viitorii părinți să fie pe post de asistenți parentali profesioniști, ulterior devenind adoptatori. Din acest motiv, ne gândim împreună cu mai mulți părinți să depunem o petiție în acest sens și să cerem autorităților simplificarea procedurii de adopție”, punctează Guțu.

 Reguli și taxe pentru adopție în R. Moldova

 Familiile din R. Moldova, dar și cele din străinătate care își doresc să adopte un copil trebuie să se conformeze mai multor reguli. În Republica Moldova, procedura de adopție națională nu prevede taxe, susțin reprezentanții ministerului. Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate pot depune cererea de adopţie conform procedurii de adopţie internaţionale sau conform procedurii de adopţie naţionale, anexând la cererea de adopţie prezentată autorităţii teritoriale actele eliberate de către autorităţile/instituţiile competente din statul primitor, în cazul în care legislaţia statului primitor prevede posibilitatea recunoaşterii hotărârilor de încuviinţare a adopţiei naţionale pronunţate de judecătoriile din Republica Moldova.

„Conform Hotărârii Guvernului nr. 257 din 05.03.2008 cu privire la mijloacele speciale ale instituțiilor de asistență socială subordonate MMPS, odată cu depunerea cererii de adopție internațională, cetățenii străini, personal sau prin intermediul unui reprezentant al organizației străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale în RM, achită în instituțiile financiare o taxă unică și fixă pentru efectuarea procedurilor de adopție, în valoare de 3000 de lei”, se arată în răspunsul primit de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Actualele prevederi legale referitoare la adopție descurajează persoanele care ar dori să devină adoptatori

 Juristul Nicolae Frumosu susține că actualele prevederi legale referitoare la adopție nu fac altceva decât să descurajeze persoanele care ar dori să devină adoptatori. Astfel părinții în procedura de adopție, se confruntă cu o procedura administrativă îndelungată și solicitantă, fiind nevoiți să recurgă și la o procedura judecătorească de încuviințare a adopției. Ținând cont de faptul că fenomenul abandonului de copii este destul de răspândit în Republica Moldova, juristul consideră că este de datoria legiuitorului să stimuleze persoanele care au decis să devină adoptatori, inclusiv prin adoptarea unui cadru legal facil parcurgerii procedurii de adopție.

„Referindu-mă la însuși procesul de adopție, cred că acesta este extrem de îndelungat, fiind compus din mai multe etape: depunerea cererii de adopție; evaluarea adoptatorului; emiterea atestatului de adoptator; potrivirea adoptatorului; încredințarea copilului în vederea adopției; încuviințarea adopției.

Dacă anumite etape nu pot fi în mod obiectiv scurtate, opinez că altele necesită intervenția legiuitorului în acest sens. Spre exemplu, art. 17 alin. (2) din Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției stabilește că atestatul de adoptator se eliberează în termen de două luni de la data depunerii cererii de adopție. În cazul necesității unei evaluări suplimentare, acest termen poate fi prelungit, ca excepție, până la trei luni. Susțin că aceste termene pot fi scurtate în mod substanțial, astfel grăbind finalizarea procedurii de adopție”, punctează Nicolae Frumosu.

Solicitat să comenteze declarațiile părinților referitor la procedura de adopție care durează în unele cazuri și patru ani, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a declarat că asta este procedura și ea trebuie respectată și că, momentan, nu există pe rol nicio revizuire a acesteia.

„Noi suntem deschiși pentru dialog, discuții cu părinții, împărtășirea experienței”, a declarat Spatari.

Се se întâmplă cu copiii саrе nu se adaptează în familiile de саrе au fost adoptați, explică MMPS

În conformitate сu prevederile Legii nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției, рărintеlе adoptiv аrе față de copilul adoptat drepturile și obligațiile părintelui biologic față de copilul său.

„Totodată, copilul adoptat are fаță de părinții adoptivi drepturi și obligații de orice natură, similare celor ре саrе le are о реrsоаnă față de părinții săi biologici. Respectiv, în acest sens, subliniem сă, în cazul apariției unor dificultăți de rеlaționare și/sau adaptare, рărinții și/sau copilul acestora vоr beneficia de asistență în condiții gеnerale. De asemenea, în cazul în care părinții nu-și vor exercita obligațiile de părinte în modul corespunzător, aceștia risсă dесădеrеа din drepturile de părinte, copilul beneficiind în acest sens de asistența соrеsрunzătоаrе, în conformitate cu prevederile legislației în domeniul protecției copilului”, ne comunică Vasile Cușca, secretar de stat al MMPS.

În 2021, 87 de copii au fost adoptați, dintre care 12 de către cetățeni din afara R. Moldova

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în 2021 au fost adoptați 75 de copii în Republica Moldova, alți 12 au fost adoptați de către cetățeni din afara republicii.

Conform datelor din Registrul de stat аl adopției, în prezent, sunt luați în evidență 553 de copii adoptabili, dintre саrе 336 de copii sunt eligibili pentru adopție internațională.

Potrivit datelor Registrului de stat аl adopției, în prezent, sunt luați în evidență 310 adoptatori, cetățeni ai Republicii Moldova, și 23 de adoptatori, cetățeni străini.

Totodată, în саzul adopției internaționale, MMPS ne anunță că în perioada anilor 1994 – 2010 au fost adoptați 1094 copii, cetățeni ai Republicii Moldova, de сătre cetățeni străini.

Autoare: Carolina Chirilescu

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here