Maia Sandu la București: „Integrarea în UE va însemna pentru Moldova consolidarea unei societăţi ghidate de supremaţia legii şi respectarea drepturilor tuturor oamenilor”

469
0

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află astăzi, 29 iulie, într-o vizită oficială la București. Șefa statului a fost primită cu onoruri militare la Palatul Cotroceni de către Klaus Iohannis. Este prima întâlnire a celor doi președinți după ce Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Cei doi șefi de stat au purtat convorbiri tête-à-tête şi oficiale, la finalul cărora au susținut declaraţii de presă comune.

„Mă bucur să revin la Bucureşti pentru a vă transmite personal recunoştinţa pentru sprijinul neobosit, consecvent şi generos pe care România ni-l oferă în ultimii ani. Vă mulţumesc pentru acest ajutor. Apreciez, în acest context, consolidarea relaţiilor dintre instituţiile noastre. În februarie, guvernele ţărilor noastre au avut o şedinţă comună care a pus bazele mai multor proiecte bilaterale importante în iunie şi parlamentele s-au convocat pentru o şedinţă comună, iar cooperarea între comisiile parlamentare este la fel una foarte bună”, a afirmat Maia Sandu, într-o declaraţie comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

Ea a spus că este convinsă că dialogul dintre instituţiile celor două state se va intensifica şi mai mult pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, menţionând că experienţa României în acest domeniu va fi foarte utilă.

„De asemenea, vă mulţumim pentru faptul că ne sprijiniţi în demersul nostru european. Suntem foarte recunoscători pentru rolul României la toate etapele de pregătire a deciziei din 23 iunie şi pentru vocea României care are sunat puternic la Bruxelles în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Integrarea europeană va însemna pentru Moldova consolidarea unei societăţi ghidate de supremaţia legii şi respectarea drepturilor tuturor oamenilor, aderarea la cea mai bogată şi prosperă piaţă de investiţii şi noi oportunităţi pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat Maia Sandu.

Ea a menţionat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat regiunea în incertitudine, iar Moldova este, după Ucraina, ţara cea mai afectată de conflict.

„Războiul a destabilizat piaţa energetică şi, cu ea, securitatea energetică a Moldovei. Inflaţia record, datorată în special creşterii bruşte a preţurilor la energie şi carburanţi, afectează capacitatea de cumpărare a cetăţenilor şi pune presiune mare pe producătorii noştri, mulţi dintre care au pierdut şi pieţele de desfacere din est. În acest an suntem loviţi şi de secetă, care pune în pericol munca agricultorilor. Combinaţia de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova este o povară grea pentru ţara mea, o povară pe care nu o putem duce singuri”, a mai spus preşedintele Republicii Moldova, amintind că România, alături de Germania şi Franţa, a co-fondat Platforma de Sprijin pentru Moldova.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că a convenit cu omologul din Republica Moldova, Maia Sandu, realizarea unor paşi decisivi în ceea ce priveşte interconectarea reţelelor de energie electrică din cele două ţări, informează agerpres.ro.

„În cadrul consultărilor noastre am abordat şi subiectul securităţii energetice a Republicii Moldova. După cum cunoaşteţi, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în acest domeniu, iar populaţia resimte deja şocurile creşterilor masive ale preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. Am trecut în revistă evoluţiile pe acest subiect şi opţiunile de sprijin în plan bilateral. În context, am discutat despre rolul foarte important şi potenţialul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău ca element esenţial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la reţeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea reţelelor de energie electrică din România şi Republica Moldova are o relevanţă strategică evidentă şi am convenit să facem paşi decisivi în această direcţie”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la conferinţa comună cu Maia Sandu.

Iohannis a menţionat că discuţiile au vizat modalităţile în care efectele războiului din Ucraina „pot fi resimţite cât mai puţin” de către cetăţenii Republicii Moldova.

„Relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil, context generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Aşadar, în discuţiile de astăzi, am abordat modalităţile în care efectele acestui război pot fi resimţite cât mai puţin de către cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat preşedintele.

El a felicitat-o pe Maia Sandu pentru obţinerea de către Republica Moldova, cu prilejul Consiliului European din iunie, a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Este o reuşită istorică, pe deplin meritată, un adevărat moment de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova. Este o reuşită pentru care şi România a luptat, pentru că şi pentru noi acest rezultat a fost un obiectiv strategic de politică externă”, a mai spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a dat asigurări că „România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune”, menţionând că drumul pe care Chişinăul îl are pe calea integrării europene „nu este unul uşor”.

„Parcurgerea acestor etape va conduce însă către consolidarea statului de drept şi către o societate modernă, prosperă şi întemeiată pe valorile democratice europene. Republica Moldova va trebui să îndeplinească într-un orizont de timp cât mai apropiat setul de obiective stabilite prin Opinia prezentată de Comisia Europeană. România va continua să vă fie alături în acest demers. Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată în aprilie, la Berlin, şi lansată de către miniştrii de externe ai României, Germaniei şi Franţei, este un instrument care a reuşit mobilizarea cât mai eficientă a sprijinului european şi internaţional pentru Chişinău”, a evidenţiat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, „România a sprijinit activ şi demersurile recente la nivel european de susţinere a economiei Republicii Moldova în actualul context”, printre acestea se numără măsurile pe linia liberalizării comerţului cu Republica Moldova pentru o serie de produse sau Acordul de facilitare a transportului rutier de mărfuri.

„Totodată, am salutat faptul că România se consolidează ca primul partener comercial al Republicii Moldova, fapt dovedit de creşterea consistentă a schimburilor comerciale”, a informat Klaus Iohannis.

El i-a transmis preşedintelui Republicii Moldova că România va continua să se implice în acordarea şi mobilizarea de asistenţă concretă în beneficiul Moldovei.

„Urmărim ca Republica Moldova să poată depăşi cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă şi să transpună în practică în mod eficient reformele ambiţioase asumate de autorităţile de la Chişinău. În ceea ce priveşte Acordul privind asistenţa financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, mă bucur să constat că implementarea acestuia a fost deja demarată prin patru mari proiecte care vizează achiziţia de autobuze şcolare, investiţii în infrastructura de apă şi canalizare, în domeniul mass-media şi, respectiv, în dotarea laboratoarelor şcolare. Acestea sunt proiecte cu impact direct pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a mai arătat Klaus Iohannis, transmite agerpres.ro.

După întrevederea la Palatul Cotroceni, preşedinta Republicii Moldova a fost primită de către prim-ministrul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.

Cei doi înalţi oficiali vor avea o întrevedere, conform programului anunţat de Guvern.

Pe agenda vizitei, Maia Sandu va mai avea programate întâlniri cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi cu vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al Senatului, Alina Gorghiu.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această vizită va oferi prilejul primei întrevederi bilaterale directe a celor doi şefi de stat după decizia istorică adoptată la Consiliul European din 23 – 24 iunie prin care a fost acordat Republicii Moldova statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT