Expediția pe Nistru, între turism și activități prietenoase mediului

Parcul Național „Nistrul de Jos” devine tot mai atractiv pentru turiștii din republică, dar și de peste granițele ei. Pe lângă agropensiunile din regiune și vinăriile care sunt localizate de-a lungul Nistrului, aici putem practica și activități ecologice, atât de necesare într-o eră în care poluarea este, din păcate, o problemă globală. Tocmai de aceea, recent, pe râul Nistru a fost organizată o expediție inedită de kayaking, care a culminat cu o acțiune de salubrizare a regiunii. Astfel, este încurajat turismul prietenos mediului și pus în valoare potențialul regiunii.

Aventura pe Nistru a început chiar de dimineață, în satul Cioburciu, r-l Ștefan-Vodă. Fără niciun pic de cunoștințe despre cum se mânuiește un kayak, dar cu multă dorință de a explora apele fluviului, am trecut un instructaj ca la carte de la Pavel Țăranu, omul care știe cum să te încurajeze și să te îndemne la lucruri bune.

Emoții mari, satisfacție pe măsură

Cam 15 minute a durat lecția demonstrativă. „În primul rând, vă luați câte o vestă de salvare. Important este ca persoana care stă din urmă să țină cârma. Cel dinainte vâslește doar în tact cu coechipierul din spate. Nu vă grăbiți, nu vă forțați, deoarece dacă forțați bărcile încep a fugi din cauza fluxului de apă. În caz că vine o barcă cu motor și face valuri, nu vă panicați: ori stați pe loc și nu vâsliți, ori întoarceți kayak-ul cu ascuțișul împotriva valurilor. E tot ceea ce trebuie să știți”, ne instruiește nea Pavel.

Ne-am îmbarcat în kayak-uri și am început să vâslim. Senzații tari, emoții și mai mari, satisfacție pe măsură – astfel ar putea fi cuantificată starea mea trăită pe Nistru.

Am parcurs o distanță de 5 km – un traseu destul de bun, ne încurajează nea Pavel, pentru că sunt alții care nu pot rezista și se întorc imediat la mal. Noi am rezistat pentru că aveam și o misiune de îndeplinit la finele traseului.

O plimbare cu kayak-ul în schimbul salubrizării Nistrului

Satisfacția plimbării pe Nistru cu kayak-ul se achită cu… participarea ta la salubrizarea împrejurimilor. Ideea vine chiar din partea lui Pavel Țăranu, care spune că doar așa poți să implici turiștii, oaspeții localității sau oamenii din sat să contribuie la curățarea zonei. Pentru satul Cioburciu este a doua experiență. Nea Pavel mai spune că asemenea acțiuni au mai fost desfășurate anii trecuți în josul Nistrului până în localitatea Răscăieți, Ștefan-Vodă.

„Avem și turiști aici, avem oameni care au venit special pentru acțiunile de salubrizare. Ne dorim foarte mult să educăm tânăra generație în spirit ecologist. Lipsește organizarea. Oamenii vor să se implice, cu plăcere, în așa activități. Trebuie să avem oameni cu inițiativă”, susține Pavel Țăranu, organizatorul acțiunii de salubrizare.

Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „BIOTICA”, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că, prin asemenea acțiuni desfășurate în satul Cioburciu, raionul Ștefan-Vodă, se fortifică segmentul de turism care motivează oamenii să adopte un stil de odihnă activ și, în același timp, responsabil prin implicarea păstrării mediului înconjurător.

„Aici suntem la o plajă pe malul Nistrului, unde avem și un mic stadion. Facem curățenie ca să se poată odihni lumea. E un lucru simplu și bine de știut: dacă ne-am odihnit, nu lăsăm murdărie, dar facem curat. Uite asta e o îmbinare între plăcut și util, și un exemplu bun pentru oricine”, povestește Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „BIOTICA”.

Despre Parcul Național „Nistrul de Jos”

Regiunea Nistrului de Jos a devenit, în această primăvară, parc național. Astfel, zona va beneficia de o protecție reală a biodiversității și își va putea dezvolta semnificativ turismul ecologic. Prin fondarea Parcului Național „Nistrul de Jos” și instituirea regimului de arie protejată vor fi soluționate aspectele legate de utilizarea irațională și ilegală a resurselor naturale, în condițiile în care, instituția nou-creată va dispune de serviciu de pază menit să asigure prevenirea și contracararea acțiunilor cu impact negativ asupra mediului.

Parcul Național „Nistrul de Jos” este structurat în patru zone funcționale cu regim juridic distinct:

Zona A de protecție integrală, care include terenuri destinate restabilirii complexelor naturale din parc, protejării monumentelor istorico-culturale și arheologice și în care este interzisă orice activitate recreativă și economică.

Zona В de recreație, în care sunt asigurate condiții pentru vizitarea locurilor pitorești ale parcului și pentru agrement de scurtă durată.

Zona C de recreație este destinată unui agrement de lungă durată. În această zonă se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, stațiuni turistice, birouri de excursii, centre informaționale etc.

Zona D economică, unde se derulează activități economice care nu contravin regimului parcului național, și anume: cultivarea plantelor agricole tradiționale, folosindu-se metode biologice de combatere a dăunătorilor, cu respectarea condițiilor de protecție a mediului.

Beneficiari direcți ai Parcului Național „Nistrul de Jos” sunt cele 20 de localități: Chițcani, Merenești, Zahorna, Cârnățeni, Copanca, Cremenciug, Grădinița, Leuntea, Valea Verde și Plop-Știubei din raionul Căușeni și satele Cioburciu, Crocmaz, Olănești, Palanca, Purcari, Viișoara, Răscăieți, Răscăieții Noi, Talmaza și Tudora din raionul Ștefan-Vodă. De asemenea, Parcul Național „Nistrul de Jos” cuprinde patru localități din regiunea transnistreană.

Vitalie Guțu