„Absorbante” și „absorbite”

Necunoscutele reformei învățământului superior și domeniului de cercetare în Republica Moldova

Profesori și studenți ai Universității Agrare de Stat din Moldova și ai Universității de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chișinău, oameni de știință, au protestat pe 7 iulie în fața Guvernului Republicii Moldova. Ei sunt nemulțumiți de reforma învățământului superior propusă de Ministerul Educației și Cercetării care prevede absorbția celor 17 instituții de cercetare în cadrul a patru universități.

„Stop distrugerii educației și cercetării!”, „Nu trădați țara și neamul!”, „Vrem transparență și certitudine în decizii!”, „Nu absorbției!”, acestea sunt inscripțiile de pe pancartele reprezentanților comunității oamenilor de știință nemulțumiți de mutațiile Ministerului Educației și Cercetării.

Evenimentul a fost organizat de liderii sindicali ai instituțiilor afectate de reforma învățământului superior.

Rectorul Universității de Stat din Tiraspol, Eduard Corobceanu, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că o reformă are menirea, în primul rând, să îmbunătățească situația dintr-un domeniu.

În opinia sa, toată problema legată de această reformă anunțată cu aplomb de Ministerul Educației și Cercetării este că nu a fost un dialog cu reprezentanții instituțiilor vizate.

„Una dintre cele mai mari probleme ale acestei reforme este că nu au fost respectate relațiile existente între instituțiile de învățământ superior. Unele instituții au avut colaborări reciproce și acestea trebuia să fie respectate de către autorii proiectului de reformă”, a spus Corobceanu, subliniind caracterul hazardat al angajaților Ministerului Educației și Cercetării.

Lipsă de dialog și transparență

Însă cea mai mare problemă pe care o provoacă reforma sunt oamenii care vor fi disponibilizați.

„Nu știu ce va fi cu angajații care sunt de vârstă pensionară, pre-pensionară, cei cărora le-a expirat termenul să treacă concursul. Ce va fi cu cei care nu au susținut teza sau cei care urmează să o susțină? Ce va fi cu toți oamenii ăștia în cazul absorbției unor catedre?”, și-a manifestat el îngrijorarea, relevând diferența de drepturi între „absorbanți” și „absorbiți”.

Pentru rectorul Universității Agrare de Stat din Moldova, Veronica Prisăcaru, una dintre cele mai importante probleme este cine se va regăsi în statele instituțiilor absorbante.

„Avem temerea că unii angajați nu vor putea să aibă norme didactice la începutul anului de studii din cauza că există totuși anumite discipline comune”, a spus ea, exprimându-și de asemenea îngrijorarea pentru soarta relațiilor pe care universitatea le are cu instituțiile de învățământ superior din străinătate.

Conform reformei anunțate de Ministerul Educației și Cercetării, Universitatea Agrară de Stat din Moldova urmează să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei, iar Universitatea de Stat din Tiraspol – de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

 Ce se va întâmpla cu angajații fără norme didactice?

Pe 4 iulie, Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AȘM) a adoptat o hotărâre în care consideră că procesul de reformare a domeniilor de cercetare și inovare prezentat de Ministerului Educației și Cercetării trebuie stopat și că o astfel de reformă amplă presupune o consultare a comunității științifice și a societății.

„Pentru a nu admite pierderea identității institutelor de cercetare, a vizibilității lor internaționale, este imperios necesară păstrarea personalității juridice, a autonomiei decizionale și financiare a institutelor de cercetare”, se menționează în hotărârea membrilor titulari și corespondenți ai AȘM.

În contextul reformării sistemului de cercetare, AȘM consideră necesară aprobarea și adaptarea experienței statelor vecine, cum ar fi România și Ucraina, unde institutele de cercetare funcționează în cadrul academiilor de științe, oferind condiții optime pentru dezvoltarea științelor fundamentale și aplicative în vederea îndeplinirii comenzilor de stat.

„Intențiile, propunerile de reformare trebuie să se bazeze pe o evaluare obiectivă și transparentă (cu criterii și indicatori clari), pe o argumentare convingătoare şi doar în urma discuțiilor publice atât în cadrul colectivelor vizate, cât și la nivel de întreaga comunitate științifică”, se mai afirmă în textul hotărârii.

Academia Română asociază reforma Ministerului Educației de la Chișinău cu perioada dictaturii comuniste și roagă autoritățile moldovenești să oprească această reformă.

„Însăși ideea concentrării cercetării sub o singură egidă și sub o singură conducere ni se pare că amintește de perioada dictaturii comuniste. În România, cercetarea științifică și creația intelectuală oficiale sunt efectuate în cadrul mai multor entități paralele (Academia Română, universități, Ministerul Cercetării), care colaborează foarte bine între ele și se află în concurență loială. Stimularea cercetării nici nu se poate face altminteri”, se afirmă în declarația înaltului for academic de la București.

 Promisiunile ministerului

Pe 1 iulie, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat o reformă amplă a învățământului universitar și a cercetării academice, care prevede absorbția a 17 instituții de cercetare în patru universități.

În opinia ministrului Anatolie Topală, în urma acestei reforme, universitățile din Republica Moldova se vor poziționa mai bine în clasamentele internaționale, astfel fiind mai ușor pentru ele să concureze cu universitățile din străinătate.

„Vor fi acordate mai multe fonduri spre cercetare și educație. Fiind integrată cercetarea în universități, se va acorda o atenție sporită transferului de cunoștințe, tehnologiilor și mediului de afaceri”, a declarat ministrul Educației.

Statistica oficială arată că, în urmă cu un deceniu, în 2012, exista un număr de circa 104.000 de absolvenți, iar în prezent mai sunt doar circa 59.000, fapt cauzat de criza demografică cu care se confruntă Republica Moldova.