Zâmbetul fals al Chişinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul şi privatizări cu ruşii

2069
0
Vicepremierul de la Chişinău şi Ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu (stânga) şi Alexei Mordaşov, oligarhul lui Putin, care, în plin război, câştigă licitaţii la Chişinău DUPĂ ce RM obţinea statutului de stat candidat la UE.

Ceea ce veţi citi mai jos pare neverosimil. Cum să creadă cineva astăzi, când fanfarele cântă triumful „integrării europene” al Chişinăului, liderii Republicii Moldova fac poze cu toţi oficialii continentului, iar drapelele europene flutură în capitala republicii, că dincolo de acest tablou se ascunde şi o realitate care desfide nu doar percepţiile noastre, dar şi bunul simţ, scrie Adevărul.ro.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Practic, Chişinăul aflat pe drumul integrării europene, privatizează fără jenă cu ruşii din anturajul lui Vladimir Putin, în pofida companiilor româneşti, şi dă cu tifla nu doar Bucureştiului – acesta e deja sport „naţional” peste Prut – ci întregii Europe şi, prin consecinţe, spaţiului de securitate euroatlantic.

Să urmărim filmul evenimentelor.

O privatizare ascunsă sub preş

A scăpat neobservată, practic, o nouă lovitură dată unei companii din România, stat european membru al UE şi NATO, din partea fraţilor sau partenerilor de la Chişinău care, pentru cei mai puţin familiarizaţi cu afacerile în Republica Moldova, răspândeşte uluire şi seamănă aproape cu un avertisment pentru Bucureşti.

La 28 iunie 2022, compania de stat Termoelectrica S.A. a anunţat despre faptul că SRL „HORUS”, o companie care desfăşoară activităţi cu oameni de afaceri apropiaţi lui Vladimir Putin, a câştigat licitaţia pentru efectuarea unor lucrări curente de reparaţie în cadrul centralei de termoficare, în detrimentul companiei TURBOENERGY POWER din România.

Şi asta la patru zile după ce R. Moldova primeşte statutul de „stat candidat” la UE….

Lucrurile ar fi fost cât de cât în regulă, dacă compania din România pierdea licitaţia după un proces clar şi transparent. Dar, la fel ca în cazul licitaţiei pentru construcţia liniei electrice Vulcăneşti – Chişinău, autorităţile din Republica Moldova au ales să elimine din cursă o firmă românească prin nişte reguli inventate în timpul procesului de atribuire şi, în acest caz, să acorde contractul de execuţie unei companii ruseşti cu probleme şi un trecut dubios.

Înainte, să reamintim primul episod din această strategie de ocolire a României adoptată de oficialii de la Chişinău, episod care, în perspectiva evenimentelor din 28 iunie, devine şi mai relevant.

Vulcăneşti – Chişinău devine regulă, nu excepţie

Foto: Momentul semnării la Chişinău de către oficialii RM a contractului cu compania indiană. Sursa: mold-street.com

Ce s-a întâmplat în cazul construcţiei liniei electrice de la Vulcăneşti-Chişinău?

Într-o primă licitaţie şocantă, pe 12 noiembrie 2021, a fost semnat contractul de construcţie al liniei electrice de la Vulcăneşti-Chişinău. Şocantă nu a fost licitaţia în sine, ci oferta câştigătoare. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune între Vulcăneşti şi Chişinău, cu capacitatea de 400 de kilowaţi, va fi construită nu de o companie românească, ci de o companie… indiană! Proiectul costă în jur de 27 de milioane de euro, bani oferiţi de Banca Mondială. Linia electrică va avea o lungime de 158 de kilometri şi urmează să fie gata în 3 ani şi 4 luni.

Licitaţia a fost câştigată de o firmă indiană care, după cum a informat presa, „a avut probleme inclusiv în India cu construcţia unor astfel de obiective de infrastructură”. La respectiva licitaţie a participat şi o firmă românească, care a fost scoasă din cursă pe un motiv banal, ridicol, chiar –  pentru că nu prezentase o garanţie financiară la bancă! Scandalos a fost, după cum scria tot presa, că, de exemplu, „nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: Uite, ai o problemă aici, poţi s-o rezolvi şi intră în licitaţie şi concurează”. Şi asta în ciuda faptului că preţul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câştigătoare.

Oficialii de la Bucureşti s-au abţinut atunci să comenteze, totul a fost lăsat în uitare, ca o excepţie, eroare de parcurs, greşeală nefericită, care nu trebuie să umbrească relaţia dintre cele două maluri ale Prutului la nivel guvernamental.

În scurtă vreme, s-a dovedit că nu a fost vorba nici de o eroare, nici de o greşeală nevinovată.

Chişinăul are un plan.

Horă cu românii, privatizări cu ruşii

Captură cu anunţul rezultatului licitaţiei pe site-ul Termoelectrica S.A.

Revenim acum la cazul care ne interesează aici. El are două episoade.

În primăvara anului 2021, la Chişinău, Termoelectrica a publicat pe site-ul său anunţul specific pentru companiile care doresc să participe la o lucrare foarte importantă cu finanţare externă – Request for Bids Plant Design, Supply and Installation (Without Prequalification). La data de 28 septembrie 2021 a avut loc şedinţa publică de deschidere a ofertelor. Procedura, care a fost prelungită de mai multe ori, s-a încheiat în aprilie 2022 iar câştigătoare a fost desemnată asocierea dintre „HORUS SRL” şi firma rusă „Silovîie Maşinî” sau „ JSC ”Power Machines”, cum o numesc asociaţii lor.

forbes.ro

Şocant este că firma rusă era pe lista sancţiunilor UE ca urmare a atacării Ucrainei de către Rusia, iar proprietarul acesteia, un om de afaceri apropiat de Kremlin, Alexei Mordaşov, era şi el pe lista de sancţiuni a SUA şi a UE din 2018, după cum anunţa portalul bani.md. Mai mult, compania română Turboenergy Power – participantă şi ea la licitaţie – a contestat în instanţă rezultatul licitaţiei, despre care a susţinut că a fost trucată, după cum informează presa de la Chişinău.

Chişinăul prins cu ocaua mică – licitaţie se anulează

Foto: Premierul Natalia Gavriliţă şi Ministrul Andrei Spânu din guvernul R. Moldova.

În cele din urmă, ca urmare cel mai probabil a unor semnale externe europene sau euroatlantice, licitaţia a fost anulată în aprilie 2022, după ce autorităţile – în special viceministrul Andrei Spînu şi premierul Natalia Gavriliţă – au fost acuzate de trucarea licitaţiei şi de favorizarea companiei ruse. Iniţial, Spînu a luat apărarea companiei de la Chişinău asociate cu firma „Silovîie Maşinî” şi a declarat că licitaţia a fost corectă şi că toate procedurile au fost respectate. Oficiali de la cel mai înalt nivel spunea atunci că autorităţile au o dilemă, deoarece compania câştigătoare se află pe lista de sancţiuni occidentale, însă Termoelectrica SA are nevoie urgentă de repararea utilajelor de termoficare.

Ulterior, ca urmare a unor semnale externe, cel mai probabil, premierul a cedat, aparent, şi a afirmat că licitaţia ar trebui anulată.

Primul care a reacţionat – cel puţin la nivel public – a fost atunci Dinu Plîngău, om politic şi liderul Platformei DA, care a publicat o înregistrare audio în care, potrivit lui, un presupus angajat al „Horus Energy”, reprezentant la firma rusă cu care a format un consorţiu pentru a participa la licitaţie, ar recunoaşte că licitaţiile organizate de „Termoelectrica” pentru modernizarea blocurilor energetice ar fi aranjate.

Captură cu postarea liderului Partidului Platforma DA, Dinu Plîngău

Înregistrarea, pe care o puteţi asculta aici, conţine următoarele propoziţii: „Avem destule proiecte. Acum am semnat un contrat privind modernizarea primului bloc energetic al CET II, aici, în Chişinău. Va urma şi al doilea, şi al treilea, cu timpul. Totul este sub control, parcă plătim. În Moldova, la „Vibropribor” avem hală de producţie”.

Din greşeală în greşeală spre victoria finală!

După anularea primei licitaţii, a urmat cea de a doua licitaţie iniţiată în aprilie 2022 şi anulată şi aceasta în 22 iunie, despre care Termoelectrica SA nu dă detalii. Potrivit realitatea.md, liderul Partidului Schimbării din RM, Ştefan Gligor, a declarat că la această licitaţie au participat 3 companii: Turboenergy Power din România, care a solicitat 5,9 milioane de lei, „HORUS SRL” din Republica Moldova, cu 6,8 milioane de lei, şi „HarkovEnergRemont” din Ucraina, care a cerut 8,1 milioane de lei. Şi deşi rezultatul licitaţiei era evident, Termoelectrica SA a decis să o anuleze pe motiv că ofertele erau necorespunzătoare.

Ce soluţie a găsit compania de la Chişinău după două licitaţii anulate? Soluţia găsită de Chişinău a fost, practic, atribuirea directă. Trebuia să iasă cine trebuie! Ulterior, au fost iniţiate negocieri directe încheiate cu desemnarea „HORUS SRL” drept câştigătoare şi semnarea contractului.

Există persoane publice de la Chişinău, puţine ce-i drept, care au reacţionat vis-à-vis de acest „tun” dat pe faţă de către actuala guvernare din Republica Moldova. Igor Munteanu, reprezentat IDIS şi fost ambasador al RM în SUA, a comentat: „Cu siguranţă situaţia este scandaloasă şi ridică mari semne de întrebare asupra modului în care actualul guvern respectă legile. Acum, eu cred că trebuie de verificat nu doar legalitatea (lipsa) acestei decizii de „negocieri directe” după anularea licitaţiei, dar şi modul în care legea este respectată la 2 ani după adoptarea ei. Art. 21 [din Legea Nr. 215 din 27-11-2020 (legea deoffshorizării)] prevede clar incompatibilitatea oricăror achiziţionări de bunuri, servicii şi alte activităţi companiile cu fondatori din offshore-uri. Art. XVIII din lege obliga guvernul să ajusteze cadrul normativ la noua lege, iar mai multe agenţii şi autorităţi publice (SPCSB, BNM şi CNPF) urmau să adopte metodologia de stabilire a jurisdicţiilor ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă, precum şi lista acestor jurisdicţii, imediat după intrarea în vigoare a legii. Se pare că legile în RM nu se respectă, iar unii caută breşe, de asta şi trăim atât de rău pentru că impostura profită”.

Dar să vedem cine sunt cei care au beneficiat de bunăvoinţa „negocierii directe”.

Oamenii lui Putin privatizează la Chişinău. Cine este Andrei Mordaşov?

Compania „HORUS”, după cum se prezintă pe propriul site, implementează proiecte „la cheie” în domeniul industriei energetice: reconstrucţia şi modernizarea centralelor termice şi hidroelectrice, furnizarea echipamentelor electrotehnice, diagnosticarea şi întreţinerea turbogeneratoarelor şi cazanelor energetice, prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor electrice şi automatizarea proceselor tehnologice. Compania este reprezentant regional al concernului «Power Machines» în ţările CSI şi România (Sursa aici). Conform portalului Deschide.md, compania rusă „Silovîe Maşinî” [Power Machines], parteneră companiei moldoveneşti „Horus”, care a câştigat controversata licitaţie pentru reabilitarea celor două blocuri energetice de la Termoelectrica, îl are ca administrator pe Alexei Mordaşov, un apropiat al preşedintelui rus, Vladimir Putin.

Captură prezentare de pe site-ul companiei Horus Energy

Forbes România a scris în primăvara acestui an despre Alexei Mordaşov, în vârstă de 56 de ani, cu o avere estimată la 29,1 miliarde de dolari, că se trage dintr-o familie de oţelari.  Conform jurnalistului, Mordaşov „este acţionarul majoritar al Severstal, cel mai mare producător de oţel din Rusia, al cărui CEO a fost timp de 19 ani, până în 2015. La nivelul anului 2021, Severstal a avut o cifră de afaceri de 11,4 miliarde de dolari şi 50.000 de angajaţi. Comparativ cu anul 2020, averea lui Mordaşov a crescut în 2021 cu 72%, făcându-l cel mai bogat om din Rusia. Mordaşov apare în Panama Papers ca fiind unul dintre cei care au susţinut diverse proiecte ale lui Vladimir Putin şi ale apropiaţilor săi. Miliardarul figurează pe lista oligarhilor sancţionaţi de SUA în 2018 (CAATSA) şi pe cea a celor vizaţi în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rossiya Bank, unde Mordaşov este acţionar din 2003, este considerată de Uniunea Europeană banca oficialităţilor ruse care au beneficiat de pe urma anexării Crimeei” (Sursa aici).

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Şefa Guvernului de la Chisinău, Natalia Gavriliţă, Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spînu, Directorul general al Agenţiei Proprietaţii Publice, Eugeniu Cozonac, ştiu în detaliu situaţia, despre personajul Mordaşov si cunosc foarte bine că, după legislaţia RM, firmele private cu fondatori din offshore-uri nu pot să participe la licitaţii publice ca pe vremea regimului Plahotniuc.

Reprezentantul Turboenergy Power, Elena Organ, citată de deschide.md, este de părere că cerinţele care se regăsesc în caietul de sarcini din licitaţia organizată de către autorităţile de la Chişinău au fost scrise special pentru „Silovîe Maşinî”. Dezvăluirea domnului Plîngău, pe care am menţionat-o, indică acelaşi lucru.

Dar culmea sfidării rămâne, desigur, reacţia ministrului Spînu. Vicepremierul Spînu, Secretar General al PAS, a spus, mai întâi, „compania rusă a câştigat pentru că nu a existat o alternativă la propunerea ei”. Apoi, „credeţi că Banca Mondială ar fi alocat bani dacă situaţia ar fi putut fi rezolvată altfel?”. Iar după ce a fost atribuit contractul asocierii moldo-ruse a afirmat, sfidând pe toată lumea care a urmărit această poveste, „Vom face toate verificările. Deja am solicitat toată informaţia în legătură cu acest caz. Dacă vor fi identificate anumite suspiciuni de corupţie, vom sesiza instituţiile de drept. Vom solicita nu doar verificarea legalităţii organizării licitaţiei, dar şi verificarea de către instituţiile abilitate a modului în care SRL „Horus” îşi îndeplineşte angajamentele contractuale.”

Cum am spus, contractul a fost deja semnat în 27 iunie, iar lucrările au început, se arată într-un comunicat Termoelectrica SA. Compania de stat scrie că a fost nevoită să anuleze licitaţia în 22 iunie din cauza ofertelor neconforme ale participanţilor şi că i-a invitat la negocieri directe „din motive de maximă urgentă ca urmare a unor evenimente imprevizibile pentru entitatea contractantă, unde nu se pot respecta termenii pentru procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă şi de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Doar două companii dintre cele participante la licitaţie au răspuns invitaţiei,  HORUS SRL din Republica Moldova şi Turboenergy Power din România.

A câştigat cine a trebuit!

Adică ruşii.

Foto: Chişinău, 18 iunie 2022 – deputaţi români şi „moldoveni” dansează hora după şedinţa comună a celor două parlamente.

Există şi o altă faţă a R. Moldova, care apare rareori la ştiri. Este vorba despre  acţiunile mai puţin văzute/comentate/sancţionate ale oficialilor din Republica Moldova, micuţul stat care a reuşit să se strecoare alături de tragica Ucraină până la titlul de „stat candidat” la UE, fără sa se alăture oficial sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, fără să-şi abandoneze vinovata neutralitate şi fără măcar să… iasă din CSI!

Oportunistă şi suficient de mică ca să poată fi uşor pusă la butonieră, republica se aşezase anterior, ca o pisică de companie, pe genunchii influenţi ai Doamnei Angela Merkel, torcând frumos şi cu un pic de accent rusesc, suficient ca să semnalizeze că nu e deranjată de coaliţia geo-economică germano-rusă de atunci. Când genunchii germani au început să tremure, a sărit, graţioasă, pe genunchii mai tineri şi mai puternici ai Franţei!

Cine se poate supăra pe ea? „O ţară mică, cu inimă mare” – cum spune o recentă campanie de promovare… Atât de mare, că încape oricine în ea, inclusiv firmele apropiaţilor lui Putin, sancţionate de SUA şi UE!

Şi totuşi, trebuie să ne mai indignăm din când în când, căci asemenea gesturi iresponsabile, precum cel descris mai sus, nu fac decât să pună în pericol un proiect generos – cel de integrare în UE – şi să compromită relaţia bilaterală, strategică şi – cel puţin pentru România – frăţească, între cele două maluri ale Prutului.

În spiritul acestor afirmaţii, vom trage câteva concluzii de etapă:

  • În mod paradoxal, spre deosebire anii de guvernare ai Binomului Plahotniuc – Dodon, pe care LARICS l-a criticat în abundenţă, astăzi ne aşteptam la altceva. Complet altceva. Atunci, ani la rând, legea era făcută de oligarhul corupt, în prezent fugar, dar astăzi tindem să credem că Republica Moldova funcţionează pe baze democratice, cu o echipă guvernamentală – care nu încetează să mulţumească României pentru toate eforturile financiare şi politice pe care le face -, şi ale căror complicităţi cu mediul de afaceri rus şi marii corupţi păreau excluse. Dar lucrurile nu mai par a fi aşa. E al doilea mare caz în care o companie din România este eliminată abuziv dintr-o licitaţie cu toată „bunăvoinţa” exprimată mieros de Andrei Spînu, ex-Secretar general al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, actualmente vicepremier şi ministru.

  • Republica Moldova se schimbă, vă aşteptăm să veniţi în Republica Moldova, un mediu mai prietenos pentru afaceri”, sunt declaraţiile oficiale transmise oamenilor de afaceri din România de la Palatul Cotroceni. Reformele şi schimbarea tot la început au rămas. Asistăm la un al doilea caz când o companie din România este prostită pe faţă de autorităţile pro-europene din Republica Moldova.

  • Consecinţele nu vizează doar România. România se învecinează la Vest cu Ungaria, un stat care a deschis uşile larg şi iresponsabil banilor şi influenţei ruseşti şi chinezeşti. Bucureştiul nu îşi mai poate permite să aibă şi la Est un asemenea stat, adică o verigă slabă în proiectul european comun strategic şi economic. Dacă România a ratat blocarea Ungariei în ceea ce priveşte jocurile ruso-chineze pe care Budapesta le-a făcut şi le face în continuare, nu îşi poate permite să rateze şi a doua oară, permiţând ca R. Moldova să se transforme într-o poartă de intrare spre UE şi NATO a capitalurilor ruseşti. Adică nu îşi mai poate permite o a doua vulnerabilitate la frontierele sale, ale NATO şi ale UE.

  • Dincolo de ce face Chişinăul, se pune întrebarea ce fac autorităţile de la Bucureşti? Par încremenite în proiect, dansează hore şi au o retorică în versuri, „frăţească” şi binevoitoare, uşor de manipulat însă şi de folosit în scopul propriu pentru autorităţile mult mai cinice şi mai pragmatice de la Chişinău, care, evident, nu dau doi bani pe „frăţietatea” românească. Doar o folosesc şi o monetarizează! De aici şi rezultatul a zeci de ani de finanţări şi ajutoare cu bani, care nu s-au concretizat în nicio investiţie strategică a României în R. Moldova, cu o singură, dar totuşi firavă, excepţie.

  • În acest sens, ISPRI, flancat de IDIS Viitorul de la Chişinău, a propus ca soluţie pentru consolidarea instituţională a relaţiei bilaterale crearea la Bucureşti a unui Minister pentru Integrarea Europeană a R. Moldova (dezbaterea aici). O asemenea instituţie ar fi putut contabiliza şi urmări din timp toate procesele care se petrec la Chişinău, pe toate palierele, inclusiv aberaţii de genul celor petrecute mai sus. În lipsa unui asemenea proiect instituţional, reiterăm o întrebare publică pe care am mai rostit-o demult la LARICS: cine gestionează la Bucureşti relaţia cu RM, cine ne poate spune, explicit, care sunt proiectele economice investiţionale de succes, câte companii româneşti care şi-au propus să intre în RM au reuşit şi, mai ales, câte companii româneşti care au dorit să intre acolo au eşuat ca urmare a „bunăvoinţei” „frăţeşti” a autorităţilor de la Chişinău?

  • Este fundamental să avem instituţii responsabile şi competente la Bucureşti, căci contribuabilul român, care iubeşte Basarabia incomparabil mai mult decât autorităţile de la Chişinău îl iubesc pe el, va ajunge, la un moment dat, să se întrebe: ce se întâmplă cu banii româneşti trimişi peste Prut? La ce sunt folosiţi, cum şi de către cine? Şi, în plus, ce control are statutul român pentru banii pe care îi trimite acolo cu o disponibilitate, deseori, demnă de o cauză mai bună? Aceste întrebări nu mai pot fi evitate multă vreme.

  • Ceea ce este scandalos în relatarea noastră, este că acest episod se întâmplă DUPĂ ce RM primeşte invitaţia din partea Europei pentru a deveni „stat candidat”. Dacă aşa a înţeles Chişinăul să procedeze – adică să sprijine companiile ruseşti după ce Europa şi America, cu sacrificii, au impus embargou asupra lor (!!!) – trebuie să-l avertizăm din timp: parcursul european al Chişinăului riscă să se încheie înainte de a începe cu adevărat!

***

Articol de Radu Cupcea, doctor al Universităţii din Bucureşti şi cercetător al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI).

Acordăm dreptul la replică Companiei “Horus”, care este vizată în articolul de opinie, preluat de redacția GAZETEI DE CHIȘINĂU de pe portalul adevărul.ro.

„În articolul de opinie “Zâmbetul fals al Chişinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul şi privatizări cu ruşii | LARICS | adevarul.ro  sunt strecurate, intenționat sau din greșeală, mai multe informații false. Compania Horus”, care este vizată în acest material, solicită să fie făcute precizările necesare, cu titlul de „drept la replică.

În contextul recentei licitații privind efectuarea unor lucrări curente de reparație la întreprinderea Termoelectrica” S.A., autorul, în necunoaștere de cauză fie din rea intenție, scrie despre “Horus” SRL că ar fi o companie rusească cu probleme și trecut dubios. Noi nu suntem companie rusească. Horus” este o companie locală, cu o istorie de trei decenii pe piața energetică din Republica Moldova. Informația din articol este falsă și se înscrie în șirul multor minciuni și falsuri lansate, în decurs de un an, de către concurenții noștri din domeniu. Referitor la pretinse “probleme și trecut dubios”, subliniem că singurele “probleme” sunt cele inventate de concurenții neloiali. Cât privește trecutul, prezentul și viitorul companiei Horus”, despre acestea vorbesc numeroasele proiecte naționale și peste hotare, realizate cu succes de către noi în cei aproximativ 30 de ani de experiență.

Cât privește contractul recent cu Termoelectrica” S.A., acesta a fost obținut în baza unui concurs transparent, în baza ofertelor expediate de către doi agenți economici, conform prevederilor legale. Horus” a fost desemnat câștigător grație celei mai mici sume oferite pentru efectuarea lucrărilor – circa 5,3 milioane de lei.   

         Înțelegând contextul politic și geopolitic în care a fost plasat materialul menționat mai sus, precum și interesul direct al pretinsei companii românești, care, de fapt, aparține unui cetățean al Republicii Moldova, compania “Horus” roagă să nu fie implicată în lupte de culise și să se renunțe la speculațiile și falsurile privind corectitudinea și legalitatea contractelor încheiate de către noi.

         Pe această cale, încurajăm în mod repetat instituțiile statului Republica Moldova să verifice cu strictețe orice licitație în sectorul energetic. De partea noastră, asigurăm întregul suport și toată disponibilitatea”, scrie serviciul de presă al Horus”

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT