Republica Moldova obține statutul de țară candidată UE, dar cu ce merite?

441
0
Laurențiu Pleșca

La 23 iunie 1990, Republica Moldova semnează declarația de suveranitate, exact 32 de ani mai târziu primește statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Simbolistica acestei date ar trebui să ne dea de gândit, dar totuși ce înseamnă acest pas important în parcursul european al Moldovei? Pe scurt, Republica Moldova este luată sub aripa protectoare a Uniunii Europene și este un semnal clar că există o perspectivă europeană concretă pentru acest stat ex-sovietic. Mai mult decât atât, se intensifică prezența europeană la Chișinău, cel mai important prin fonduri de pre-aderare, asistența economică și tehnică pentru reforme crește considerabil, interconectarea energetică și a pieței de desfacere se armonizează la standardele Uniunii Europene și, desigur, pe partea de securitate, Republica Moldova are o mai mare încredere în ziua de mâine.

După decizia votului covârșitor din Parlamentul European și decizia șefilor de stat din Consiliul European, împreună cu Ucraina, Republica Moldova are o speranță de a deveni dintr-un stat eșuat – unul performant, cu instituții stabile, valori europene și stat de drept, și de a se alătură într-o bună zi Uniunii Europene ca stat membru.

Să o spunem pe nume, Uniunea Europeană și-a reactivat politica sa de extindere exclusiv datorită războiului din Ucraina. Acum rămâne la priceperea Ucrainei și Moldovei să se folosească de acest moment pentru că în orice criză există și câștigători. Desigur că o mare parte din această oportunitate o reprezintă rezultatele militare ale Ucrainei și nu cred că cineva contestă acest adevăr.

Din Trio-ul Asociat (Ucraina, Moldova și Georgia), doar Georgia nu primește o perspectivă clară a integrării. De ce? Pentru că Georgia este încă prinsă într-un cerc vicios de polarizare și chiar putem observa mai multe elemente ale statului capturat. La aceasta se mai adaugă prezența pe teritoriul Georgiei a republicilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud.

Ce ne facem cu statele din Balcanii de Vest? Argumentul principal al euroscepticilor este că state precum Albania (statut de țară candidat obținut în 2010), Serbia (2012), Muntenegru (2010), Macedonia de Nord (2005) sau chiar Turcia în 1999.

Cu privire la această chestiune, da, este adevărat că statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană este un prim pas oficial pe drumul către aderarea la UE – dar acel drum poate fi lung și anevoios și nu există nicio garanție că un candidat va fi în cele din urmă acceptat în clubul european. Și cu toate acestea ar trebui să rămânem optimiști pentru că acest pas nu poate fi doar unul simbolic. Desigur ne putem aștepta la un proces de integrare europeană de 5, 10 sau chiar 15 ani, timp necesar pentru a adopta aquis-ul comunitar, dar oare există scurtături datorită conjuncturilor geopolitice?
României, de exemplu, i-au trebuit 12 ani din anul 1995, atunci când a primit statutul de țară candidată până în 2007, când a devenit stat membru UE cu puteri depline. De ce ar exista o excepție de această dată? Totuși rămâne de văzut cât timp va dura „integrarea” atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina pentru că avem de-a face cu o situație excepțională în care fiecare an este prețios pentru cele două țări aspirante la valorile europene.

Care sunt punctele forte și punctele slabe ale Republicii Moldova? Merită să devină un stat membru al Uniunii Europene?

Să începem cu argumentele tari:

  1. Republica Moldova va aduce un exemplu în plus proiectului european de stat reformat european în cel mai estic punct al Uniunii Europene. Practic va seta un precedent, că Uniunea este cu adevărat rezilientă și poate face față unei noi extinderi în Est.
  2. Această țară a dat dovadă de solidaritate și a găzduit și găzduiește constant 100 de mii de refugiați ucraineni adăpostiți din cauza agresiunii ruse, ceea ce reprezintă un efort considerabil având în vedere populația stabilă care nu depășește cu mult 2 milioane de cetățeni.
  3. Un milion de cetățeni europeni locuiesc în acest stat ori în străinătate datorită faptului că au dublă cetățenie, inclusiv cea română.
  4. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene din Vecinătatea Estică cu peste 4 miliarde de euro obținute (granturi + împrumuturi) de la independență încoace – deci o investiție atât de mare a UE într-un stat nu poate să nu fie urmată de planuri serioase precum aderarea într-o bună zi la familia europeană.
  5. Republica Moldova exportă mai mult de 70% dintre produsele sale pe piața unică a Uniunii Europene.
  6. Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat membru al Uniunii Europene – România, care este și cel mai mare avocat al parcursului european al statului vecin.
  7. Moldova a beneficiat de un Acord de Asociere, inclusiv DCFTA, cu Uniunea Europeană încă din 2014. Acest sistem comercial preferențial a permis Moldovei să profite de eliminarea tarifelor la exportul către UE. Moldova se bucură, de asemenea, de acces sporit la piața serviciilor din UE și de condiții mai bune de investiții.
  8. Republica Moldova a început încă dinainte de 2014 și s-a angajat să-și armonizeze legislația cu acquis-ul Uniunii Europene într-o gamă largă de domenii.
  9. Investitorii europeni care au investit și vor investi în continuare își vor avea asigurate afacerile prin statutul de țară candidată a Moldovei care presupune și o mai mare protecție a sistemului bancar și crearea unui mediu de afaceri propice.
  10. Majoritatea populației este pro-europeană și asta ne-o zic alegerile, unde la cele legislative 63 de mandate din 101 în Parlament sunt luate de partidul pro-european PAS, iar la alegerile prezidențiale, candidatul pro-european Maia Sandu câștigă bătălia împotriva unui candidat pro-rus (Igor Dodon) și este votată cu 58% dintre voturi.
  11. Republica Moldova este un stat mai ușor de integrat în Uniunea Europeană datorită faptului că este un stat cu o suprafață mică și o populație și mai mică, comparativ cu Lituania, de exemplu, care are relativ aceeași populație, dar o suprafață de două ori mai mare decât Moldova.
  12. Avem cetățeni moldoveni integrați în țările europene care ocupă funcții cheie, în eventualitatea în care acest stat ar accede la Uniunea Europeană ar fi soluționat exodul populației.
  13. Poziția geografică avantajoasă a Republicii Moldova ca stat membru UE și non-NATO îi permite acestui stat să fie un mediator între Vest și Est.
  14. Agricultura moldovenească își poate aduce contribuția la soluționarea viitoarei crize alimentare din Europa provocată de război și blocarea exportului ucrainean.

Puncte slabe:

  1. Provocări de securitate prin prezența așa-zisei Transnistrii și rămășite din contingentul Armatei a 14-a rusești, care ar pune la îndoială securitatea estică a Uniunii. Este imperios necesară soluționarea conflictului transnistrean înainte ca Republica Moldova să poată deveni parte componentă a Uniunii Europene, fără de această clarificare ar fi nevoită să renunțe la acest teritoriu, ar putea însemna această consecință prețul integrării?
  2. Instituțiile încă nereformate care pot împiedica drastic reformele în domeniul justiției. Putem spune cu certitudine că în Republica Moldova lupta pentru un sistem judiciar eficient a început, dar mereu corupții din sistem se împotrivesc prin urmare este nevoie de multă muncă în direcția eradicării corupției și în consolidarea unor instituții cu adevărat curate.
  3. Trebuie să recunoaștem că situația economică este una precară, chiar dacă creșterea economică anuală în 2021 a fost de aproape 14%, una dintre cele mai mari din Europa. Încă salariile și pensiile sunt unele dintre cele mai mici din Europa și de multe ori Republica Moldova depinde foarte mult de granturile europene pentru a-și asigura existența.
  4. Criza energetică și dependența de Federația Rusă reprezintă o altă vulnerabilitate a Republicii Moldova. Nu există o siguranță în prețul gazului rusesc și nici măcar dacă în ziua următoare va fi oprit sau nu, pentru că Federația Rusă folosește intensiv resursele naturale ca o armă politică. Republica Moldova va avea mult de suferit prin dorința sa de a adera la Uniunea Europeană, de aceea trebuie să facă față oricărei greutăți plantate de Kremlin.
  5. Influența rusă în Republica Moldova este de necontestat. Avem opoziția pro-rusă care are la dispoziție 38 de mandate din 101 pentru a bloca anumite decizii care au nevoie de majoritate constituțională – 67 de mandate (actuala majoritate pro-europeană posedă 63 de mandate)
  6. Vulnerabilitatea Uniunii Europene de a avea un stat ca Republica Moldova, care ar putea fi influențat de forțe pro-ruse și ar bloca decizii importante în Consiliul European unde este nevoie de unanimitate și se folosește intens veto-ul.
  7. Încercarea de a captura acest stat de către grupări oligarhice. Perioada 2015-2019 de stat captiv nu a fost atât de îndepărtată încât să putem spune cu certitudine că astfel de chestiuni nu se mai pot întâmpla. În cazul reformării într-un ritm lent există riscul că Republica Moldova s-ar întoarce la vechile metehne.

În concluzie, Republica Moldova și cetățenii săi au foarte mult de muncă, iar pentru ca acest stat să devină cât mai rapid membru al Uniunii Europene avem nevoie de un context geopolitic favorabil, adică un deznodământ de război favorabil pentru Ucraina, mai avem nevoie de reformarea din temelii a instituțiilor moldovenești și, desigur, de sprijinul și asistența Uniunii Europene și în continuare de lobby-ul din partea României, dar, desigur, și de experiența sa pentru asistența în procesul de pre-aderare.

Autor: Laurențiu Pleșca

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here