Spiridon Vangheli – nonagenar

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” i-a dedicat scriitorului Spiridon Vangheli, la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, mai multe activități. Acestea au demarat pe 14 iunie cu o expoziție stradală, purtând genericul „În lumea lui Guguță”. Pe cele nouă planșe expuse pe gardul de epocă din fața muzeului sunt imprimate coperțile cărților, publicate de Spiridon Vangheli de-a lungul anilor, o parte din ilustrațiile la opera maestrului, realizate de Alexandr Hmelnițki și Igor Vieru, care se păstrează în colecția „Arte plastice”, dar și citate, și fragmente din scrisorile expediate de copii lui Guguță și tatălui său. La eveniment au fost prezenți muzeografi, cercetători științifici, scriitori, dar și simpli trecători, care se opreau și priveau cu uimire la operele expuse, exprimându-și admirația pentru ingenioasa idee a muzeului de a „ieși în stradă”.

A doua activitate a fost expoziția-replică, inaugurată în „Sala galbenă”, în care sunt expuse lucrările originale, care au stat la baza expoziției stradale. În debutul evenimentului, directorul general al muzeului, doctor habilitat Maria Șleahtițchi, i-a adresat omagiatului următoarea urare: „Îi dorim sănătate, ani buni, bucurii maestrului Spiridon Vangheli, cei dragi să-i fie aproape, și cititorii să-l citească cu și mai mult drag, de cum l-au citit până acuma”, după care a continuat: „Noi îl prețuim, îi apreciem opera, apreciem contribuția dumisale la dezvoltarea nu doar a literaturii pentru copii din Republica Moldova, ci și a literaturii române în general și prin impactul lui la dezvoltarea literaturii universale pentru copii.

Spiridon Vangheli este unul dintre cei mai traduși scriitori din lume. El a creat nu doar un personaj memorabil care este Guguță (și expoziția noastră se numește „În lumea lui Guguță”), a creat nu doar în interiorul literaturii. Spiridon Vangheli a creat o marcă a anilor ’60, ’80, care este Guguță și care nu este doar un personaj, ci este și o denumire de teatru (Teatrul Municipal de Păpuși „Guguță”), și numele unei ciocolate… Guguță a devenit o marcă a culturii și o marcă a acelei civilizații pe care o avem și astăzi. Avem editura „Guguță”, parcul „Guguță”, biblioteca „Guguță”…

Copilăria multor generații a însemnat deschiderea unei cărți, precum este „Băiețelul din coliba albastră” sau „În țara fluturilor”. În conștiința generațiilor care s-au inspirat din cărțile lui Spiridon Vangheli, personajele lui, lumea pe care a creat-o el are un loc aparte, e o verigă, un element esențial din ființa noastră culturală și literară”, a conchis scriitoarea Maria Șleahtițchi.

Curatorul expoziției, Margareta Curtescu, scriitoare, doctor în filologie, cercetător științific, a relevat următoarele: „Opera lui Spiridon Vangheli acoperă literatura marilor scriitori anteriori. El vine cu literatura pentru copii, continuând literatura marilor scriitori anteriori care au explorat acest univers al copilului. Spiridon Vangheli a continuat o frază a lui Ion Creangă: „Ce-i pasă copilului când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții?”. Cărțile lui sunt proiecții ale lumii sale trăite, ale lumii sale netrăite, nerealizate. Spiridon Vangheli este copilul generațiilor ’30, ’40, care a avut o copilărie marcată de evenimente tragice, prin care a trecut și care s-au regăsit în cărți precum e și cea intitulată „Copii în cătușele Siberiei”.

Scriitorul Emilian Galaicu-Păun a amintit: „Sunt născut într-un an cu băiețelul din coliba albastră (1964), suntem frați gemeni. E o coincidență fericită… În Chișinău a fost înălțat un monument dedicat lui Guguță, care mi se pare prea terestru, căci el merită un monument aerian, într-un spațiu încăpător… Doar el are o căciulă sub care încape tot satul său, toată țara s-ar putea să încapă.

Scriitorii din generația lui Spiridon Vangheli, a lui Grigore Vieru, care nu doreau să plătească tribut ideologiei comuniste în operele lor, s-au dedicat literaturii pentru copii, mult mai puțin cenzurată decât cea pentru adulți. Este uimitor cum a intuit Spiridon Vangheli, cum a reușit el să reînnoade firul firescului literaturii prin textele pentru copii. A fost o intuiție extraordinară de a veni cu lumea copilului pe lângă literatura ideologică chiar de la prima sa carte „În țara fluturilor”, apărută în 1962, înaintea cărții „Băiețelul din coliba albastră”. Spiridon Vangheli are o lume de personaje firești, care au căpătat o dimensiune aparte în literatura pentru copii, asemeni unui simbol. Se observă cum această intuiție a lui Spiridon Vangheli se umanizează în literatura noastră. E o literatură firească, cu un limbaj aparte, e o decupare a realității, pe care o găsim și în cartea „Băiețelul din coliba albastră”, a mai spus scriitorul.

Cristina CATEREV,

șefa secției Patrimoniu, MNLMK