Pufuleți băț-baston pe moldovenește

592
0
Sursa foto: Lina Grau/ Facebook
Sursa foto: Lina Grau/ Facebook

Un agent economic din Republica Moldova produce pufuleți dulci din crupe de porumb pe al căror ambalaj denumirea este scrisă cu litere chirilice, dar în limba română. Acesta își justifică acțiunea drept o „mișcare de marketing” și susține că legislația nu-i interzice acest lucru. Sergiu Aramă a mai spus pentru „Gazeta de Chișinău” că a modificat recent denumirea pentru că asta îi amintește de copilăria sa. Autoritățile de resort pasează responsabilitatea de la o instituție la alta, argumentând că cercetează cazul.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Pe cutiile de pufuleți dulci din crupe de porumb fabricate de către un agent economic din Republica Moldova, denumirea produsului este scrisă cu grafie chirilică, dar în limba română. Fotografia unei cutii cu pufuleți a fost postată de către un internaut pe o rețea de socializare. Postarea a adunat zeci de comentarii și reacții. Unul din internauți a sesizat Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței. Instituțiile de stat responsabile cercetează cazul.

Din comentariile internauților la postarea cu cutia de pufuleți de pe rețeaua de socializare reiese că produsul a fost văzut pe piața din R. Moldova încă din 2020.

„O, asta e demult. Eu prin 2020 am văzut. Postasem și eu pe Facebook și credeam că au retras porcaria asta”, scrie un internaut.

Am contactat Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) pentru a concretiza ce lege încalcă producătorul de pufuleți.

Șefa Serviciului cooperare internațională și comunicare cu mass-media al APCSP, Tatiana Barac, a spus pentru „Gazeta de Chișinău” că încă mai studiază dacă problema e de competența instituției lor. „Dacă în acele pungi cu pufuleți sunt jucării, e o situație, dar dacă în acele pungi nu sunt jucării, cazul ține de competența ANSA, pentru că sunt produse alimentare.

În cazul în care condițiile nu sunt îndeplinite, producătorul se sancționează cu amendă de la 15 la 30 de unități convenționale pentru persoane fizice și de la 60 la 108 de unități convenționale pentru persoane juridice”.

Cu referire la acest caz, șeful Direcției unități comerț, alimentație publică și protecția consumatorilor din cadrul ANSA, Sergiu Sîrghi, ne-a declarat că „Legea 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare prezumă că informația pentru consumatori despre produsul alimentar, plasată pe produs, trebuie să fie în limba de stat. În cazul în care produsul a fost fabricat în una din țările care utilizează grafia chirilică, pe ambalaj, trebuie să fie scrisă pe o etichetă toată informația necesară pentru consumator în limba de stat”.

Am discutat și cu agentul economic care produce pufuleții (SRL „SEVEX-PRIM”), Sergiu Aramă, cu sediul firmei în mun. Chișinău.

Când l-am întrebat de ce pe ambalajul cutiei de pufuleți este scris cu grafie chirilică, dar în limba română, agentul economic ne-a replicat: „Cine îmi interzice, în calitate de agent economic, să scriu așa? Ce lege am încălcat? De ce faceți valuri în «taz»?”.

Apoi ne-a spus că activează pe piață din anul 2000, dar, recent, a schimbat denumirea de pe cutie, pentru că „acesta este un pas nou în marketing”, iar cutia cu scrisul în grafie chirilică îi amintește de copilăria sa.

L-am întrebat atunci pentru cine produce pufuleții în cazul când copiii din R. Moldova învață la școală limba română și scrisul latin.

„Pe ambalaj este scris în limba moldovenească și este tradus și în limba română”, ne-a „explicat” încrezut Sergiu Aramă, traducătorul (ne)autorizat din moldovenească în română (sic!!!) al unui produs adorat de copii.

Am vrut să aflăm care este termenul corect pentru a denumi acest produs alimentar. Lidia Vieru, de la Centrul Național de Terminologie din RM, ne-a spus: „Depinde cum a fost înregistrat. Uneori sunt denumiri alternative. „Pufuleți” este termenul corect. Bastonașe este un diminutiv al lui baston. De asta și spun că este o denumire alternativă”.

Nota redacției. Am dorit să abordăm enunțiativ un subiect cu barbă în spațiul nostru lingvistic – scrierea greșită a denumirilor de produse. Și, până la urmă, ce a ieșit? În loc să fie penalizați cei care încalcă grosolan legislația lingvistică (așa depășită cum este), autoritățile de resort nu găsesc vinovatul, iar acesta, care mai e și un nostalgic „poliglot”, filozofează despre „traducerea din moldovenească în română”. Vom reveni și la datul cu „Dom bîta”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT