Valentina Carastan: „În Slobozia Mare gospodinele fac pasca așa cum au moștenit de la mame și bunici”

Interviu cu Valentina Carastan, primar al satului Slobozia Mare, Cahul

– Stimată doamnă Valentina Carastan, cum se pregătesc de Paști oamenii din satul Slobozia Mare, raionul Cahul?

Cu câteva săptămâni înainte de Paști se face curățenie. Pentru noi curățenia de Paști e o altfel de curățenie, e făcută cu sfințenie, de parcă am curăța și sufletele de răul din jur. Satul, casa trebuie să arate mai curate ca de obicei, de aceea fiecare gospodărie, gospodină își scutură casa, văruiește copacii, văruiește soba… Ne mobilizăm cu toții și facem curat și la cimitir. Învierea Domnului trebuie întâmpinată cu multă curățenie.

– Din ce an sunteți primar în Slobozia Mare, unul din cele mai mari, frumoase, îngrijite sate din Republica Moldova?

– Sunt primar al satului Slobozia Mare din anul 2007, sunt la al patrulea mandat.

– Felicitări pentru activitatea intensă, rodnică. Spuneți-mi vă rog, în tinerețe nu ați dorit să plecați din sat, precum au făcut-o mii de basarabeni?

– Nu, nu am vrut să plec din sat, dar dacă am rămas, mi-am zis că trebuie să scăpăm de glod, să ne facem o viață demnă, interesantă, aici, acasă. Sunt mândră de rădăcinile mele. Noi ne păstrăm frumoasa limbă română, datinile, bucurându-ne totodată de beneficiile vieții moderne, cu drumuri, iluminare stradală, apeduct, asistență medicală, servicii de calitate. Satul nostru a fost menționat documentar prima dată în anul 1436, dar au trăit oameni aici din vremuri străvechi, dovadă sunt obiectele păstrate la Muzeul de Istorie și Etnografie din Slobozia Mare, în colecția acestuia sunt 11 mii de exponate, unele din perioada preistorică.

Clădirea Muzeului de Istorie și Etnografie e bine îngrijită, a fost schimbat acoperișul, instituția e unul dintre cele mai vizitate locuri din sat. În cadrul muzeului ne străduim să păstram materiale despre obiceiurile noastre, le înscenăm cu copiii, cu grupul de femei „Slobozencele”, cu formația „Mocănașii”, pentru a le transmite generațiilor viitoare…

– Vă rog să ne povestiți despre vechea biserică din satul Slobozia Mare.

Am avut în sat o biserică foarte mare, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ea a fost construită în anul 1871. Biserica era în formă de cruce, avea patru uși, la fiecare din cele patru extremități se înălțau câte patru coloane. Clopotnița avea cinci clopote: trei clopote mari și două mici. Bunica îmi povestea că atunci când băteau clopotele, se auzeau tocmai din Galați! Era o biserică ce aparținea de Patriarhia Română. Spre nefericirea slobozenilor, biserica a fost distrusă în mod barbar la indicațiile bolșevicilor, în anul 1960. Avea prea mult Românism acea biserică, de aceea au demolat-o!

Cu 13 ani în urmă oamenii din sat împreună cu preotul paroh Herța Ion, au construit altă biserică, mult mai mică. De Paști, oamenii merg la biserica nouă care ține de Mitropolia Basarabiei. Sfințesc pasca, ouăle, vinul și unele bucate, pentru masa de sărbătoare.

– Ce icoane aveți în casă, doamnă Valentina?

Avem icoana Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Hramul satului și al casei noastre e în cinstea acestor Sfinți. Icoana ne-au dat-o nașii când ne-au cununat, pe mine și pe soțul meu Ilie. Mai avem în casă icoana Maicii Domnului, mi-a dăruit-o sora mea, a adus-o de la o mănăstire din Munții Apuseni, România, e pictată pe lemn. Ne place să ne adunăm de sărbători, avem doi feciori, unul e la Chișinău, celălalt e cu noi în Slobozia Mare, ambii sunt căsătoriți, ne-au dăruit doi nepoți. În fiecare an mergeam de Paști la biserică.

– În Slobozia Mare gospodinele au un fel aparte de a face pasca?

În Slobozia Mare gospodinele fac pasca așa cum au moștenit de la mame și bunici. Se cerne făina și se pune la cald cu câteva zile înainte de a face pasca. De asemenea, și ouăle se pun la cald. Apoi se face „oparca”, așa îi spunem noi: se ia lapte sau apă fiartă și se opărește puțin făina. După aceea, „oparca” se pune în ouăle bine bătute cu zahăr și se face plămădețul. Se pun turtișoare de casă și de emei, o plantă care crește pe la noi și e foarte bună la creșterea plămădețului. Noi îi zicem emei, dar probabil e vorba de hamei. Apoi se frământă aluatul, îl așteptăm să crească, punem în tăvăli și coacem pasca.

– Ce bucate de Paști se fac în sat?

Tocăniță de miel, răcituri, pârjoale, sarmale, pește copt. Și desigur, vestita brânză de oi din Slobozia Mare.

– Vopsiți ouăle în diferite culori sau doar în roșu?

Ouăle se vopsesc mai mult în roșu, dar apar și alte culori. Eu vopsesc de 15 ani doar în foi de ceapă și cu sfeclă.

– În duminica de Paști va fi joc în sat?

Nu. Ziua de Paști e o zi sfântă, oamenii sărbătoresc Învierea lui Isus Hristos. Se adună familia, rudele, acasă, în jurul mesei, ciocnesc ouă, ospătează, se bucură de Înviere…

– După sărbători vă așteptați să vă vină mai mulți oaspeți în sat?

Mai ales primăvara și vara ne vin mulți oaspeți, turiști, pentru că în Slobozia Mare se află Rezervația științifică Prutul de Jos. Aici e lacul Beleu, un miracol al naturii. În Beleu se întâlnesc peste 20 de specii de pești, între lunile mai și iulie înfloresc nuferii galbeni și albi. În bazinul de apă viețuiesc și țigănuși negri, egrete albe, în stufării își fac cuib lebede, cocostârci, berze.

De mai mulți ani ecologia satului e în centrul atenției primăriei. Avem mare grijă să nu le fie aduse daune speciilor de plante, păsări, animale. În fiecare an se face salubrizarea teritoriului din vale, de lângă lacul Beleu. Și primăvara aceasta Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană în parteneriat cu Primăria Slobozia Mare au organizat o campanie de salubrizare în apropierea Rezervației Prutul de Jos. Campania s-a desfășurat în cadrul proiectului „Acțiuni comune pentru protecția mediului în bazinul Mării Negre (BeEco)”, finanțat de către Uniunea Europeană.

– Ce ne mai puteți spune despre modernizarea localității?

În ultimii ani, au fost construiți 30 de kilometri de apeduct și instalate cinci turnuri noi pentru apă potabilă, au fost reparate câteva străzi, s-au efectuat reparații la cele două grădinițe din localitate, la liceu și gimnaziu, la Școala de Muzică, s-au făcut lucrări de renovare la stadion, a fost reparat trotuarul de pe strada centrală care se numește Ulița Mare. A fost amenajat și un parc, cu donații de la consăteni, mai ales de la cei plecați peste hotare.

– Aș aminti că la Slobozia Mare există și o Casă de Cultură cu totul specială, are o capacitate de 1000 (!) de locuri. Clădirea e monument de arhitectură, impresionează tavanul pictat, coloanele albe, sala în formă de amfiteatru.

Da, e un centru important pentru viața culturală din sat. Ne mândrim că avem o Casă de Cultură atât de mare și arătoasă. Ne bucurăm că am reușit să o renovăm, să facem reparații capitale, arată ca nouă!

Aici susțin concerte mulți interpreți din R. Moldova și România, se desfășoară concursuri, sărbători folclorice. Casa de Cultură e și sediul principal al vestitului ansamblu de cântece și dansuri populare „Vatra horelor”, condus de Nicolae Arbuz. Înființat în 1973, ansamblul a pregătit generații de muzicieni, dansatori, participă la festivaluri naționale și internaționale de pe ambele maluri ale Prutului, câștigând premii și trofee.

Satul nostru, la fel ca altele din R. Moldova, e afectat de migrație, dar, dezvoltând infrastructura, inițiind proiecte economice, sociale, păstrând și promovând cultura, viața spirituală, ne menținem ca o comunitate integră, avem șanse de a păstra ceea ce e bun și frumos în noi. Vă dorim tuturor un Paște fericit!

– Vă mulțumim din suflet. Sărbători luminate!