„Ajutați-mă să-mi văd fiul!”

588
0

Departamentul de Stat al SUA a publicat Rapoartele de țară cu privire la situația în domeniul Drepturilor Omului pentru anul 2021. Raportul de Țară pentru Moldova relevă aspecte importante legate de situația gravă în domeniul drepturilor omului în regiunea transnistreană. Amintim că în martie, curent, regiunea a fost recunoscută oficial de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ca zonă ocupată militar de Rusia. Raportul Departamentului SUA constată arestări arbitrare, tratamente inumane și degradante în centrele de detenție, reprimarea libertății de exprimare și cenzură. Raportul se referă și la cazul lui Adrian Glijin, care deja de un an și jumătate se află ilegal în detenție.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Vera Glijin, mama lui Adrian Glijin, ne-a informat că de când a fost răpit fiul ei, pe 7 octombrie 2020, i s-a permis o singură dată să-l vadă în decembrie 2021, după campania Promo-LEX: „Arătați-l viu!”.

O singură întrevedere, în prezența a patru militari

Ne-au plasat la o distanță de 2 m unul de celălalt. Eram despărțiți și de pereți de sticlă. Alături de noi stăteau patru militari. Discuția a avut loc la telefon. Nu puteam vorbi liber, eram ascultați. M-a întrebat: „Ce mai e nou acasă?”. L-am întrebat cum se simte. Am înțeles că, psihic, este distrus. Cât am vorbit, plângea, plângeam și eu. Simt că am fost părăsiți de toți. Ne mai ajută doar avocații Promo-LEX, le telefonez ori de câte ori am o întrebare. Acasă telefonul mi-i ascultat, nici radioul nu prinde, este bruiat. Deseori observ mașini care staționează lângă geamul casei, bănuiesc că sunt urmărită”, ne spune Vera Glijin.

Medicul refuză să preia medicamentele

Amintim că Adrian Glijin este acuzat de „trădare de patrie” și se află în custodia așa-numitului serviciu de securitate de la Tiraspol. Bărbatul în vârstă de 41 de ani este silvicultor de profesie și a lucrat la Ocolul silvic din Camenca. Înainte să fie arestat, timp de mai mulți ani a muncit sudor în Cehia. Avea contracte de muncă pentru șase luni, venea acasă și iar pleca. Avea o mică fermă cu nouă vaci acasă și, în ziua în care a fost răpit de persoane mascate, păștea vitele pe deal. A fost luat în cizme și un tricou.

Atât ne-au spus: că ar fi vândut informații secrete Chișinăului, dar ce informații, ce secrete putea ști el?… Nu avea nicio legătură nici cu poliția de pe malul drept, nici cu cea de pe malul stâng”, ne-a spus Vera Glijin, care e profesoară la liceul din satul Sănătăuca, Florești.

Din decembrie, nu și-a mai văzut fiul. Mai mult ca atât, deja timp de două luni medicul de la izolatorul nr. 3 din Tiraspol evită întâlnirile cu soția și mama deținutului. „Nu știm nimic despre starea de sănătate a lui Adrian, care are probleme cu inima, dureri de cap și, de când ne evită medicul, nu putem transmite medicamente. Acest lucru îl putem face doar prin intermediul lui”, precizează Vera Glijin. Rudelor li se permite să-i transmită săptămânal haine de schimb și produse alimentare. „De când a început războiul și la Tiraspol a apărut problema cu importul medicamentelor, în cadrul unei vizite la izolator ne-au reproșat că, din cauză că autoritățile de la Chișinău nu permit importul, bolnavii o duc greu. Astfel de presiuni simțim în ultima vreme, e un șantaj”, spune Vera Glijin.

În luna mai, la Tiraspol au fost programate patru ședințe de judecată. Pe 19 aprilie și pe 21 aprilie, a avut loc câte o ședință. A fost invitată doar soția, care a fost întrebată despre percheziții și de unde a aflat care e locul de detenție al lui Adrian Glijin.

Noi timp de 11 zile n-am știut nimic despre el. Ne-am adresat la toate autoritățile. Aproape că peste două săptămâni ne-au spus că e în Izolatorul nr. 3 din Tiraspol. Am vrut să fiu și eu martoră în dosar, dar nu mi-au permis. Unicul lucru de care s-au legat în acest dosar este telefonul meu. Acolo era numărul poliției din Florești, al lui Vladimir Voronin, îl aveam de demult și avea legătură cu activitățile din liceu. Noi avem un grup de scouți «Sănătăuca». În cadrul lui am fost vizitați de oaspeți din Polonia, Luxemburg, Franța, organizam călătorii la Japca, în alte localități din această zonă. Trebuia să anunțăm și poliția din Florești că avem persoane din alte țări în Zona de Securitate. Sunt datele mele de contact, nu au nimic cu Adrian. Dacă m-ar fi admis ca martor, aș fi explicat. Dar nu au acceptat”, mai spune Vera Glijin. Unicul lucru care o bucură e că, timp de un an și patru luni, fiul ei a stat singur într-o celulă. Recent, a fost mutat într-o celulă cu alți șapte deținuți.

Am bătut la toate ușile la care am putut să bat. Dorim un singur lucru: ca Adrian, care este închis pe nedrept, să fie eliberat. Rog încă o dată autoritățile să ne audă și să ne ajute în această situație. Îl așteaptă soția și copiii acasă”, a conchis mama lui Adrian Glijin.

Raportul de Țară al Departamentului SUA: solicitările OSCE de acces la deținut sunt ignorate

Raportul de Țară pentru Moldova consemnează acuzații de tortură și tratamente inumane și degradante în centrele de detenție din regiunea transnistreană, inclusiv refuzul asistenței medicale și izolare prelungită.

Solicitările OSCE de acces la deținuții din stânga Nistrului cu probleme serioase de sănătate au continuat să fie ignorate, inclusiv în cazul lui Adrian Glijin.

Totodată, Raportul constată că administrația de facto din Transnistria s-a implicat cu impunitate în arestarea și detenția arbitrară, aceasta fiind o problemă semnificativă. Raportorii oferă drept exemplu cazul lui Adrian Glijin și Stanislav Mînzarari, arestați de administrația de facto în octombrie 2020 și acuzați de spionaj, acțiune considerată de societatea civilă și ONG-urile pentru drepturile omului ca fiind motivată politic. Or, într-un interviu, „ministrul de externe” al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev, a invocat posibilitatea unui „schimb de prizonieri” pentru Andrei Samonii, fost membru al miliției transnistrene, condamnat de o instanță din Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru răpire și tortură, în schimbul lui Glijin și Mînzarari. S-a menționat că Adrian Glijin avea o sănătate precară, iar OSCE a cerut în mod repetat să-l viziteze cu un medic. Administrația de la Tiraspol nu a răspuns solicitării.

Raportorii mai constată că Tiraspolul a refuzat în mod regulat persoanelor acuzate dreptul la un avocat ales de ei și că procesele au fost adesea ținute în secret, fără anunțarea publică a acuzațiilor. Procesul lui Adrian Glijin a fost ținut în secret, iar cazul lui este „clasificat” de administrația de facto drept secret de stat din cauza acuzațiilor de spionaj. Procesul continuă să se desfășoare cu ușile închise.

Încălcări grave ale drepturilor omului, în zona ocupată militar de Rusia

Raportul de Țară pentru Moldova constată și alte încălcări grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană, cum ar fi reprimarea libertății de exprimare și cenzura. 

De asemenea, libertatea presei în regiunea transnistreană a rămas o preocupare majoră. Pe parcursul anului, Freedom House a evaluat din nou mass-media din regiune, concluzionând că „nu este liberă”.

Alte constatări ale raportului se referă la situația școlilor cu predare în limba română, libertatea de circulație, de întrunire și asociere, dar și la alte aspecte importante ale drepturilor omului.

Pentru prima oară fluxul de mărfuri și călători din regiune este controlat de Chișinău

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV că, de la începutul războiului din Ucraina, situația în regiunea transnistreană s-a schimbat foarte mult. După închiderea tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, a apărut problema importurilor în această regiune.

De la un timp, Tiraspolul acuză Chișinăul că ar fi blocat regiunea transnistreană și ar fi creat probleme de natură economică. Au sesizat și unele misiuni diplomatice pe această temă. Se invocă îndeosebi problema aprovizionării cu medicamente și problema asigurării cu produse fitosanitare. „Am explicat că nu avem nimic împotriva importurilor, dar să se importe ceea ce este legal și conform nomenclatoarelor din RM, nu vom accepta funcționarea unor nomenclatoare paralele pentru diverse produse, inclusiv farmaceutice. Scopul nostru este crearea unui stat întregit, nu lucrăm pentru dezasamblarea RM, cu crearea diferitor precedente de acest gen”, a spus Oleg Serebrian.

Tiraspolul însă își dorește ca toate importurile care ajung în regiune să fie calificate drept mărfuri de tranzit. „Asta ar însemna că noi recunoaștem cumva că am fi alt stat, deci, e firesc ca noi să recunoaștem importurile pentru regiunea transnistreană ca fiind importuri efectuate pentru RM. Aceasta e o schimbare esențială. La momentul actual noi controlăm definitiv fluxul de mărfuri, fluxul de oameni, circulația și conexiunea acestei regiuni cu restul lumii. Pentru prima dată se întâmplă acest lucru”, a spus vicepremierul.

Mama lui Adrian Glijin a primit cu speranță această veste. „Deși nu am simțit nicio schimbare în bine până acum, ba chiar am simțit unele presiuni, în special legate de medicamente, sperăm să-l vedem într-o zi pe Adrian acasă”, a conchis Vera Glijin.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT