Emmanuel Macron a fost reales pentru un nou mandat de 5 ani

692
0
Foto: (c) Benoit Tessier/REUTERS
Foto: (c) Benoit Tessier/REUTERS

Emmanuel Macron a fost reales pentru un al doilea mandat de preşedinte al Franţei cu 58,5% din voturi, a anunţat luni dimineaţa Ministerul de Interne de la Paris, anunţând un rezultat provizoriu după numărarea tuturor buletinelor de vot, transmite dpa, citat de agerpres.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Contracandidata sa de extremă dreapta, Marine Le Pen, a obţinut 41,45% din voturi.

În cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, alegătorii francezi au avut de ales între Emmanuel Macron, politician pro-european şi liberal, şi Marine Le Pen, lidera formaţiunii politice de extremă dreapta Adunarea Naţională.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, care a avut loc pe 10 aprilie, au concurat 12 candidaţi.

Partidele tradiţionale, socialiştii şi republicanii, au obţinut rezultate slabe la acest scrutin.

Prezenţa la vot în cel de-al doilea tur a fost de 72%, conform sursei citate.

De asemenea, este un scor istoric pentru extrema dreaptă care câştigă practic 8 procente din electorat în 5 ani.

În 2017, Emmanuel Macron câştigase cu 66%-34% duelul cu Marine Le Pen.

Absenteismul a atins duminică cifra record de 28,2% din electorat.

În primul său discurs după victorie, rostit pe Champ-de-Mars la picioarele Turnului Eiffel şi în faţa a mii de simpatizanţi, Emmanuel Macron a ţinut mai întâi să reamintească faptul că „nu mai este candidatul vreunei tabere, ci preşedintele tuturor francezilor” a spus învingătorul, sosit acolo pe muzica imnului european, Oda bucuriei a lui Beethoven. „Astăzi aţi ales un proiect umanist, ambiţios pentru independenţa ţării noastre, pentru Europa. Războiul din Ucraina ne reaminteşte că Franţa trebuie să se facă auzită pentru a-şi arăta clar soluţiile şi forţa în toate domeniile”, a insistat preşedintele reales, scrie rfi.ro.

„Ştiu că mulţi din compatrioţii noştri m-au votat astăzi nu pentru a susţine ideile pe care eu le susţin, ci pentru a le bloca pe cele de extremă dreapta. Vreau să le mulţumesc şi ştiu că am o datorie faţă de ei în anii ce vor veni”, a declarat preşedintele în funcţie în timpul unui discurs în faţa susţinătorilor săi adunaţi pentru a sărbători victoria la Turnul Eiffel din Paris, relevă Agerpres.

„Va trebui să fim binevoitori şi respectuoşi pentru că ţara noastră este împovărată de atâtea îndoieli, de atât de multe diviziuni.” „Nimeni nu va fi lăsat pe marginea drumului. Va depinde de noi să lucrăm împreună pentru a realiza această unitate care ne va permite să trăim vieţi mai fericite în Franţa. Anii care vor urma cu siguranţă nu vor fi liniştiţi, dar vor fi istorici.”

În prima ei declaraţie post-înfrângere, Marine Le Pen a anunţat că-şi va continua „angajamentul pentru Franţa şi pentru francezi. Cu 43% din voturi, rezultate în sine reprezintă o strălucită victorie”, a mai spus extremista de dreapta care se va prezenta probabil la legislativele din 12 şi 19 iunie.

De partea sa, stângistul Jean-Luc Mélenchon, ajuns pe locul 3 la primul tur de scrutin cu 22% din voturi, a estimat că „Macron este cel mai prost ales preşedinte al celei de-a 5-a Republici. Înoată într-un ocean de absenteişti, de voturi albe şi nule” a mai spus cel care speră ca la legislativele din iunie să iasă în frunte pentru a se impune premier al ţării. In acest sens, el a lansat un apel la extinderea „Uniunii populare”, mişcare în care speră să atragă mai toate partidele de stânga, notează rfi.ro.

Aproximativ 14 milioane de alegători francezi au refuzat duminică să decidă între Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, cu un milion mai mult decât cetăţenii cu drept de vot care s-au abţinut în primul tur ale scrutinului prezidenţial organizat pe 10 aprilie (12,8 milioane).

La aceştia se adaugă cei 6,5% din alegătorii înscrişi (adică peste 3 milioane de alegători) care au refuzat să aleagă şi au introdus în urne fie un buletin de vot alb, fie unul nul.

Politologul Jérome Jaffré a rezumat situaţia pe canalul LCI: 35% din electorat fie nu a votat, fie a introdus în urne un buletin alb sau unul nul.

Niciodată nu s-a înregistrat o abţinere atât de puternică la un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cu excepţia unui record înregistrat în 1969.

„Putem vedea clar că nu a existat o creştere a mobilizării, în cele din urmă un număr mare de alegători nu s-au simţit priviţi direct de această ofertă, aşa cum nu s-au simţit priviţi direct de aceeaşi ofertă în 2017”, a declarat Bernard Sananes din cadrul Institutului de studii şi consiliere pentru strategii de comunicare Elabe.

Recordul buletinelor de vot albe şi nule din 2017 nu este însă egalat.

„Este o mică surpriză că nu avem mai multă abţineri şi buletine de vot albe şi nule decât în 2017 având în vedere climatul anti-Macron, cu o parte a stângii care chiar îl detestă şi faptul că între timp au fost cinci ani de mandat”, este analiza politologului Anne Jadot de la Universitatea din Lorena.

„Dar a existat fără îndoială în cele din urmă o teamă reală care i-a determinat pe oameni ca, împotriva a tot, să facă un blocaj mergând la vot”, explică ea situaţia în special din perspectiva unei părţi a electoratului stângii radicale a lui Jean-Luc Melenchon.

Totodată, cei mai tineri au fost mai dispuşi să refuze să facă o alegere. „40% din cei sub 25 de ani s-au abţinut şi 80% dintre cei peste 65 de ani au mers la vot, adică avem o Franţă în vârstă care a votat masiv pentru Emmanuel Macron şi o Franţă tânără parţial deturnată de la vot, este un decalaj sociologic major”, a avertizat Jérome Jaffré, scrie Agerpres.

Charles Michel, preşedintele Consiliului european, şi Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei europene, au salutat pe Twitter realegerea lui Emmanuel Macron. Mario Draghi, şeful guvernului italian, a estimat că „realegerea lui Macron este o minunată veste pentru toată Europa”. Boris Johnson, premierul Marii Britanii, s-a declarat „fericit să poată continua conlucrarea cu Emmanuel Macron”. În fine, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei – primul partener al Franţei – a estimat că „această realegere a lui Emmanuel Macron este un semnal foarte puternic pentru Europa”.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ţinut să-l felicite pe Emmanuel Macron pentru realegerea sa. „Bucuros să continui munca alături de Dvs. în cadrul Parteneriatului strategic”, a scris pe Twitter liderul de la Cotroceni.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE