Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, două programe diametral opuse. Cine va învinge în turul doi?

679
0
Sursa foto: AFP / JOEL SAGET, ERIC FEFERBERG
Sursa foto: AFP / JOEL SAGET, ERIC FEFERBERG

Preşedintele-candidat Emmanuel Macron şi extremista de dreapta Marine Le Pen, lidera mişcării Reuniunea naţională, s-au clasat pe primele două locuri ale primului tur al prezidenţialelor. Potrivit rezultatelor finale, Macron a obţinut 27,8% din voturi, în timp ce finalista de acum cinci ani a cules 23,1% din sufragii. Pe locul trei s-a clasat stângistul Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa nesupusă, cu aproape 22% din sufragiile exprimate, scrie rfi.ro.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT
Sursa foto: Nicolas TUCAT / AFP
Sursa foto: Nicolas TUCAT / AFP

O premieră veche de 40 de ani. Pentru a doua oară în istoria Republicii a V-a, francezii se pregătesc să experimenteze meciul retur al unei agende la care au mai participat, comentează lefigaro.fr .

Absenteismul s-a ridicat la un sfert din electorat. În vederea turului doi din 24 aprilie, mai toţi candidaţii învinşi şi-au îndemnat alegătorii să voteze cu Macron sau cel puţin să-i facă baraj lui Le Pen. Doar polemistul extremist de dreapta Eric Zemmour şi suveranistul Nicolas Dupont-Aignan şi-au chemat simpatizanţii să se ralieze lui Le Pen. În aceste condiţii, la ce ne putem aştepta peste două săptămâni, în ziua finalei prezidenţiale?

La turul doi, Emmanuel Macron rămâne favorit. Mai multe sondaje de opinie realizate aseară o confirmă. Preşedintele-candidat este creditat cu scoruri între 51 şi 54% contra 49 până la 46% pentru extremista de dreapta, punctează rfi.ro. Marine Le Pen este însă într-o dinamică pozitivă de vreo lună, contrar lui Macron. În plus, sondajul care prezice peste două săptămâni scorul de 51-49 pentru Macron este unul istoric. El se situează în marja de eroare, lucru nemaiîntâlnit până acum. În fine, rezervele de voturi în favoarea unuia sau altuia dintre finalişti pot da fiori pe spatele taberei lui Macron. Într-adevăr, este foarte posibil ca o mare parte din electoratul lui Jean-Luc Mélenchon, ajuns aseară al treilea cu peste 21 de procente din sufragii, să se abţină, să nu voteze pe 24 aprilie. Or mai toţi analiştii spun că soarta turului doi depinde în mare parte de alegătorii stângistului. Un candidat învins care nu a dat un consemn clar, cu excepţia aceluia de «a nu da niciun vot lui Le Pen». În realitate, Mélenchon nu are niciun interes să-l susţină pe preşedintele-candidat. După cvasi-dispariţia de pe eşichierul politic a celor două partide zise istorice, Franţa nesupusă a lui Mélenchon visează să fie a treia forţă politică a ţării, iar faptul că la primul tur el a reuşit să culeagă practic toate voturile de stânga din ţară – restul candidaţilor însumează sub 9 procente – îi dă această legitimitate. „Le Monde” rezumă cel mai bine situaţia. «Doi finalişti aşezaţi în mijlocul unor ruine în compania lui Mélenchon pe post de arbitru».

Preşedintele-candidat mai are o problemă şi anume faptul că dreapta guvernamentală, partidul Republicanii, s-a prăbuşit complet şi deci nu mai poate oferi un rezervor de sufragii destul de important, ca acum cinci ani. Să nu uităm, în 2017 François Fillon culegea 20% din sufragii, acum Valérie Pécresse are sub 5 procente!

Partidele zise tradiţionale, adică dreapta din Republicanii şi stânga socialistă, au sperat că după succesele de la localele şi regionalele din 2020, respectiv 2021, vor reveni în forţă şi pe plan naţional. Nu a fost nimic, ba mai mult de atât, rezultatele de ieri confirmă analiza făcută de Emmanuel Macron mai demult şi anume că aceste vechi formaţiuni politice nu mai sunt azi decât «partide de aleşi locali». A fi primar al capitalei – cazul lui Hidalgo – sau preşedinta celei mai mari regiuni din Franţa – cazul lui Pécresse – adică a avea experienţă, nu mai contează. Importantă este capacitatea de a zdruncina sistemul, abilitate de care au dat dovadă Franţa nesupusă, Reuniunea naţională şi La République en Marche.

În aceste condiţii, în vederea finalei din 24 aprilie, se schiţează două strategii. Macron va încerca să recreeze aşa-zisul «front republican» adică un «cordon sanitar» pentru a bara calea spre Elysée extremistei de dreapta. O mare parte din candidaţii învinşi aseară aderă la această idee, iar însuşi Macron le-a întins mâna «celor care vor să muncească pentru Franţa şi să facă baraj extremei drepte». De partea ei, Le Pen va dori să transforme finala prezidenţială într-un referendum anti-Macron. În acest sens, ea le-a deschis larg braţele tuturor celor – de dreapta sau de stânga – care nu-l mai vor pe actualul preşedinte încă cinci ani în post, notează rfi.ro.

Pe de altă parte, influenta politiciană franceză de stânga Segolene Royal a declarat că inabilitatea forţelor de stânga fracturate din Franţa de a se uni în spatele unui candidat a fost de vină pentru succesul liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen în primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze, informează luni dpa, citată de agerpres.ro.

Câţiva candidaţi de pe eşichierul politic de stânga au candidat se pare pentru a-şi alimenta egoul, în pofida ratingurilor slabe din sondaje, şi au încheiat cursa cu rezultate sub 5% în urma votului de duminică, a spus Royal luni la BFMTV.

„Dacă ei s-ar fi retras din cursă, l-am fi avut pe Jean-Luc Melenchon în al doilea tur, iar Franţa s-ar fi bucurat de o dezbatere reală, fundamentală, de o alegere reală între valori şi strategii”, a afirmat ea.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Franţei, Melenchon, veteran al stângii franceze, s-a clasat cu doar 1,5% în urma lui Le Pen după ce au fost numărate aproape toate voturile, pierzând la limită un loc în turul doi al alegerilor, care se va desfăşura la 24 aprilie.

În timpul alegerilor prezidenţiale din 2007, Royal a fost candidata socialiştilor în faţa conservatorului Nicolas Sarkozy, care în final a devenit preşedinte al Franţei. Segolene Royal este fosta parteneră de viaţă a lui Francois Hollande, care a fost preşedinte din 2012 până în 2017. Royal este în continuare foarte cunoscută şi o prezenţă mediatică în Franţa, relevă Agerpres.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here