Masacrul militarilor polonezi de la Katyn: document de arhivă

418
0

Pe prima pagină a documentului, se văd semnăturile lui Stalin, Voroşilov, Molotov şi Mikoian; pe câmp, completate de mână, se află scrise numele Kalinin şi Kaganovici, iar în dreptul lor aprobarea, un „da”, ceea ce înseamnă că toţi cei şase luaseră cunoştinţă şi aprobaseră conţinutul acestui document.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Din 1942, Katyn a fost un subiect central al presei mondiale, al istoriografiei şi opiniei publice în special din Polonia, Germania şi Uniunea Sovietică. Odiseea adevărului despre Katyn este marcată de o suită întreagă de neadevăruri puse în circulaţie de făptaşi.

…Să se aplice pedeapsa capitală – împuşcarea”

Drumul spre adevăr a început în 1942, când o parte din cadavrele celor împuşcaţi au fost descoperite de polonezii deportaţi de germani la muncă forţată în regiunea Smolenskului. Interesate, autorităţile celui de-al 3-lea reich au iniţiat cercetări, în zonă fiind adusă şi o comisie a Crucii Roşii Internaţionale. Ministerul german al propagandei a exploatat cazul, postul de Radio Berlin anunţând primul, la 13 aprilie 1943, asasinatele comise de bolşevici.

S-a putut stabili, astfel, cum, după ocuparea părţii de vest a Poloniei, la 17 septembrie 1939, autorităţile sovietice au decis internarea a peste 130 mii de cetăţeni polonezi. Deşi mareşalul Rydz-Smigy, comandantul suprem al Armatei Poloneze, dăduse ordin să nu se opună nici o împotrivire armatei roşii, autorităţile militare sovietice au considerat militarii polonezi capturaţi în zona lor de acţiune ca prizonieri de război, aplicându-le un tratament special, parte dintre ei fiind internaţi în lagărele constituite pe întinsul teritoriu sovietic. La sfârşitul lunii aprilie 1940, dintre aceştia peste 15 mii de militari polonezi au fost ucişi în pădurea Katyn, din apropierea Smolenskului.

Opinia publică din România a luat cunoştinţă de aceste crime încă din mai 1943, printr-un articol publicat în ziarul „Soldatul”, editat de Marele Stat Major român şi din broşura „Glonţul în ceafă”. „Pădurea de cadavre de la Katyn”, editată de Misiunea militară germană în România.

Autorităţile sovietice au negat cu vehemenţă masacrul, afirmând că această cutremurătoare crimă ar fi fost săvârşită de germani, care i-ar fi găsit pe polonezi în lagărele de prizonieri organizate de sovietici în zonă şi care nu mai putuseră fi evacuate din cauza ofensivei wehrmachtului. Mai mult, după eliberarea Smolenskului, o comisie sovietică a procedat la noi exhumări şi la „administrarea” de noi probe pentru a incrimina pe germani.

Masacrul de la Katyn a fost obiectul unor discuţii şi cu prilejul procesului de la Nurnberg, unde sovieticii au continuat să susţină cu vehemenţă că a fost opera germanilor.

Între timp, unii dintre martorii incomozi au început să dispară în condiţii misterioase. Dar adevărul nu mai putea fi ţinut mult timp ferecat. În ultimii ani, când arhivele în mare măsură „s-au deschis”, oficialităţile de la Moscova au recunoscut răspunderea NKVD-ului pentru masacrul din pădurea Katyn.

În 1992, preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin, întâlnindu-l pe primul preşedinte post-comunist al Poloniei, Lech Walesa, i-a înmânat un dosar voluminos conţinând documentele masacrelor de la Katyn.

Iată că acum, fără a putea preciza dacă acest document s-a aflat în dosarul înmânat de Boris Elţin în 1992, ne aflăm în posesia unei piese arhivistice extrem de valoroase, esenţială, pentru că ne dezvăluie întreg conceptul de totalitarism sovietic. Nu credem că ea necesită nici cel mai mic comentariu, întrucât conţine toate elementele necesare înţelegerii mecanismului decizional al crimelor politice şi de stat. Documentul este necunoscut istoriografiei, unde nu a apărut până acum şi îl putem face cunoscut numai datorită colegilor de la Arhivele Militare poloneze, care ni l-au pus la dispoziţie cu prilejul vizitei de documentare efectuate la Varşovia de o delegaţie a Institutului de Studii Operativ Strategice, în decembrie 1996.

STRICT SECRET

Op. 5 martie 1940

URSS

Comisariatul poporului pentru afaceri interne

Martie 1940

Nr. 794/B

Moscova

CC al PC(b) din URSS

Tov. Stalin

În lagărele pentru prizonieri al NKVD-ului URSS şi în închisori din regiunile vestice ale Ucrainei şi Belorusiei se află astăzi numeroşi foşti ofiţeri ai armatei poloneze, foşti membri ai poliţiei poloneze şi ai organelor de informaţii, membri ai partidelor contrarevoluţionare naţionaliste poloneze, membri ai organizaţiilor contrarevoluționare insurgente ilegale, dezertori şi alţii. Toţi sunt duşmani blestemaţi ai puterii sovietice, plini de ură faţă de regimul sovietic.

Ofiţerii polonezi şi poliţiştii care se află in lagăre încearcă să prelungească activitatea contrarevoluţionară, desfăşoară agitaţie antisovietică. Fiecare din ei abia aşteaptă eliberarea pentru a avea posibilitatea să se încadreze activ în lupta împotriva puterii sovietice.

Organele NKVD au descoperit în regiunile vestice ale Ucrainei şi Bielorusiei o serie de organizaţii contrarevoluţionare insurgente. În toate aceste organizaţii contrarevoluţionare un rol activ de conducere l-au jucat foştii ofiţeri ai fostei armate poloneze, foştii poliţişti şi jandarmi.

Printre dezertori şi cei care au încălcat frontiera şi au fost reţinuţi, a fost descoperit de asemenea un număr considerabil de persoane care sunt membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare de spionaj şi insurgente.

În lagărele de prizonieri se află în total (fără a socoti soldaţii şi subofiţerii) 14736 de foşti ofiţeri, funcţionari, moşieri, poliţişti, jandarmi, temnicieri, incendiatori (sabotori) şi informatori, peste 97% dintre ei fiind polonezi de naţionalitate.

Dintre aceştia: generali, colonei şi locotenent-colonei – 295, maiori şi căpitani – 2080, locotenenţi, sublocotenenți şi atamani căzăcești – 6049, ofiţeri şi comandanţi inferiori de poliţie, ai organelor de frontieră şi jandarmeriei – 1030, poliţişti de trupă, jandarmi, temnicieri şi informatori – 5138, funcţionari, moşieri, preoți şi incendiatori – 144.

În închisorile din regiunile vestice ale Ucrainei şi Bielorusiei se află în total 18632 de arestaţi (dintre care 1685 polonezi) şi anume: foşti ofiţeri – 1207, poliţişti, informatori şi jandarmi – 5141, spioni şi diversionişti – 347, foşti moşieri, fabricanţi şi funcţionari – 465, membri ai diferitelor organizaţii contrarevoluţionare, ai organelor insurgente şi diferite elemente contrarevoluţionare – 5345, dezertori – 6127.

Având în vedere că toţi aceştia sunt duşmani înrăiţi şi irecuperabili ai puterii sovietice, NKVD consideră necesar:

1.A se propune NKVD-ului URSS să se analizeze în regim de urgenţă şi să se aplice pedeapsa capitală – împuşcarea, în cazurile: 1) celor 14700 prizonieri care se găsesc în lagăre, foşti ofiţeri polonezi, funcţionari, moşieri, poliţişti, informatori, jandarmi, incendiatori şi temnicieri;

2) precum şi ale celor arestaţi, care se află în închisorile din regiunile vestice ale Ucrainei şi Bielorusiei, în total 11 mii de oameni, membri ai diferitelor organizaţii contrarevoluţionare de spionaj şi diversiune, foşti moşieri, fabricanţi, foşti ofiţeri polonezi, funcţionari şi dezertori.

II. Cercetarea cazurilor să se realizeze fără apelul arestaţilor şi fără prezentarea sentinţei de condamnare, hotărârea privind finalizarea rechizitoriului făcându-se în ordinea următoare: a) Pentru persoanele care se găsesc în

lagărele de prizonieri – conform informaţiilor prezentate de Direcţia privind problemele prizonierilor din cadrul NKVD-ului URSS; b) Pentru persoanele arestate – conform indicațiilor reprezentanţilor NKVD-ului URSS şi NKVD-ului RSS Belaruse.

3. Cercetarea cauzelor şi pronunţarea hotărârii se vor înainta comisiei compuse din trei persoane: tovarăşii Merkulov (un prenume ilizibil, scris de mână), Baştakov (şeful Direcţiei speciale nr. 1 a NKVD-ului URSS).

Comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, L. Beria

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT