Destine în tranzit//Scurtă relatare de la Moldexpo

572
0

Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo s-a transformat într-un Centru de triere și plasament de urgență al refugiaților din Ucraina în perioada de război. Zilnic, aici vin sute de refugiați care fie tranzitează Republica Moldova, fie se opresc la noi. Responsabili de organizarea și asigurarea ordinii sunt autoritățile publice în frunte cu reprezentanți de la pretură (în acea zi, de la Pretura Buiucani), alături de voluntari.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Ce vezi, nu ce auzi. Pavilioanele de refugiați sunt împărțite pe zone. Dintre care zona galbenă e cea cu familii, iar zona verde – de mame cu copii. Luni, 7 martie, din cei 172 de oameni cazați în zona verde, ajung să discut cu Iulia, în vârstă de 35 de ani, fugită din Belgorod-Dnestrovsky (Cetatea Albă). Are trei copii, o fată de cinci ani, un băiat de patru și altul de doi ani. E casnică, se întreține din indemnizațiile pentru copii. Până să ajungă la centru, a dormit două nopți într-o stație de troleibuz.

Nu vrea să plece mai departe, îi este frică, pentru că nu cunoaște pe nimeni. Dacă se va liniști situația, crede că se va întoarce acasă. Până atunci se bucură de faptul că îi este cald, are mâncare, un acoperiș deasupra capului. Nu duce lipsă de nimic, îi este acordată atenția necesară de fiecare dată când are nevoie.

Mărturiile auzite sunt îmbucurătoare, dar situația generală nu este la fel. La intrare, la punctul de înregistrare, oamenii sunt dezorientați. Nu înțeleg unde trebuie să meargă și ce să facă. O persoană care să îi redirecționeze nu este. Chiar dacă stau voluntari și polițiști, ei răspund la întrebări doar atunci când le sunt adresate.

Istoviți de atâta drum sau Insulina ucraineană. Cu disperare, o doamnă îmi lămurește că împreună cu familia sa: sora, mama, copiii, e de două zile pe drum și are nevoie de un apartament pentru două nopți, pentru a face elementar o baie și a se odihni. Mai mult, mama sa are diabet zaharat și trebuie să primească ia insulina. În grabă, nu au reușit să ia cu ei doza necesară. Medicamentul poate fi oferit doar la chemarea ambulanței. Ajungând la fața locului, doamna de serviciu după ce îi oferă o consultație pacientei, recunoaște că nu o poate ajuta, deoarece insulina de la noi diferă de cea ucraineană. Recomandarea de a merge la spital nu este acceptată.

Planuri de viitor”. Mulți dintre refugiații de la centru spun că vor să se întoarcă acasă. Nu se gândesc nici să plece mai departe, dar nici să rămână în Republica Moldova. Unii însă au planuri de perspectivă la noi. Maxim are 30 de ani și spune că intenționează să închirieze un oficiu pentru a crea o afacere în sfera IT, alături de colegul său, Bogdan. Chiar dacă avea o afacere în Ucraina, nu va reveni în țară. Urmează să se conformeze situației și să se dezvolte cât mai curând aici, mai ales că și banii se vor termina la un moment dat.

Moldovenii oferă ajutor fără a aștepta remunerare. Trei prietene – Mașa, Natalia, Iulia, spun că au fost aduse cu mașina absolut gratuit, iar când i-au propus bani șoferului acesta nu i-a acceptat. Au stat în țară până în ultima clipă, când au decis să vină în Moldova, lăsându-și soții la datorie. Alte trei tinere au fost ajutate de domnul Ion, din Taraclia, raionul Căușeni. Este apicultor, enoriaș al bisericii baptiste. Din contul bisericii, organizează câte două curse pe zi la Palanca, alături de un alt coleg de-al său, pentru a ajuta refugiații să se deplaseze. Ca să reușească, la ora 9 dimineața e deja la centrul de plasament temporar pentru refugiați, drumul îi ia patru ore dus-întors, iar cea de-a doua cursă o face la ora 15.00. Zice că noaptea oamenii nu prea acceptă să urce în mașină. Este susținut de familie în ceea ce face. Spune că ucrainenii rămân surprinși și se întreabă care este motivul pentru care acordăm gratuit ajutor. Este de datoria noastră, crede Ion.

Pentru conformitate, Victoria CERNEA

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT