Exodul în masă al tinerilor. E necesar ca elevii să înțeleagă că telefoanele mobile, calculatorul sunt doar instrumente necesare învățării, nu jucării

329
0

Am citit în Gazeta de Chișinău (v. nr. 2 din 21 ianuarie curent) despre exodul tinerilor și unele cauze care au dus la apariția acestui fenomen, evident negativ nu doar pentru economia republicii. În perioada alegerilor prezidențiale (2020) și a celor parlamentare anticipate (2021) se făceau promisiuni că se vor crea condiții pentru a întoarce cetățenii Republicii Moldova acasă. Consider că sunt necesare nu atât condiții de a aduce cetățenii acasă, cât trebuie create condiții ca tinerii să nu mai plece de la casa lor.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Am zis aceasta, cunoscând multe alte motive pentru care au plecat cetățenii noștri. Da, a plecat o bună parte de cetățeni din lipsa locurilor de muncă, dar au plecat și mulți specialiști cu studii superioare pentru a avea condiții mai bune de muncă, un nivel de trai mai înalt, precum și unii în goana după îmbogățire sau pentru a-și ascunde bogățiile ilicite. O mare parte din ei au activat peste hotare mai bine de un sfert de veac. Acolo, departe de plaiul natal, au crescut copiii și nepoții lor. Veniți o dată în vacanță, acești copii și nepoți, care au văzut condițiile de trai din satele noastre, nu mai doresc să revină.

Nu e sigur că acel fluture a existat cu adevărat

La sate a fost permanent în vogă conceptul de Casă mare și nicidecum cel de Baie. În sate lipsește cel puțin o baie comună și multe alte comodități necesare pe care le au cetățenii noștri peste hotare. Deci, chiar dacă se vor întoarce unii cetățeni acasă, se vor stabili în orașe. Astfel, există riscul dispariției localităților sătești, realizându-se sloganul din perioada sovietică: apropierea satului de oraș.

Locurile de muncă constituie un alt aspect al problemei exodului. Astăzi este necesar să se construiască, cel puțin, 4–5 fabrici de prelucrare a materiei prime. Dar ce vedem? În Rusia merele, prunele noastre sunt călcate cu buldozerul. Motivul bizar este că s-a găsit un fluture în fructe. Dar acest fluture de ce trebuia căutat în Rusia? Nu putea fi găsit în Moldova sau măcar la trecerea hotarului? Nu sunt sigură că acel fluture a existat cu adevărat. În opinia mea, pur și simplu, nu s-a plătit oficial taxa exportatorului, pentru ca acela la rândul lui să nu plătească impozite statului, ci unui oarecare partid. De ce lipsesc în magazine sucul, gemul, dulceața din fructele noastre, dar salatele din legumele noastre, de ce rămân nevânduți cartofii noștri…?

Anual, tinerii noștri pleacă cu miile peste hotare. Îi oprește cineva? Ce programe au fost elaborate pentru absolvenții de liceu? Desigur, o bună parte pleacă având peste hotare părinți și rude apropiate. Nu se întorc doar din cauza salariilor mici, dar și pentru că nu sunt condiții decente de muncă și trai.

Cum sunt dotate spitalele noastre, dar instituțiile de învățământ de orice nivel? Câți elevi avem în clasă în școlile din capitală? Nu e un secret că din anul 1980 până astăzi sunt înghesuiți câte 40–46 de elevi în clasele primare. Nu ajung învățători și profesori de discipline școlare și problema e veche, mereu nesoluționată. De asemenea este criză de specialiști în domeniul sănătății, dar se zice că nu sunt locuri de muncă. Cauza nu e lipsa locurilor de muncă, ci faptul că nu se pregătesc specialiștii de care are cu adevărat nevoie republica.

Nu se mai poate face doar politică fără rost în domeniul educației și învățământului

Îmi amintesc de anii ˊ90 când instituțiile de învățământ superior private apăreau ca ciupercile după ploaie. Într-un timp mi se pare că astfel de universități erau 45 la număr. Se zice că astăzi sunt doar 11. Dintre ele consider că dacă ar rămâne 1–2 nu am avea ce pierde, dar și din cele 16 instituții de stat vreo 2–3 ar trebui închise.

De exemplu, avem nevoie de Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moldova, unde se pregătesc aproape aceiași specialiști ca și la Academia de Studii Economice din Moldova? Universitatea Agrară de Stat din Moldova ar putea fi afiliată Universității Tehnice a Moldovei, iar Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport pot deveni facultăți ale Universității de Stat din Moldova. Pot fi comasate Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău cu Universitatea de Stat din Tiraspol, evacuată la Chișinău. Nu se mai poate face doar politică fără rost în domeniul educației și învățământului.

E necesar să avem profesori de informatică bine pregătiți în învățământul preuniversitar

De ani buni lipsește concursul de admitere la specialitatea „Fizică”, rămân neacoperite locurile finanțate de la buget la specialitățile inginerești. Astăzi sunt dezamăgiți și cei de la disciplinele umanistice – nu mai au studenți. M-a mirat mult „îngrijorarea” dlui academician Grigore Belostecinic privind „facultățile fără studenți”. Domnia sa e rector al unei instituții de învățământ superior universitar, președinte al Consiliului rectorilor din Republica Moldova, are toate gradele și titlurile din învățământ și știință, a urmat mai multe stagii în Elveția, Irlanda de Nord, Germania, Olanda, SUA, Marea Britanie, Suedia, Polonia. A fost și deputat în două legislaturi, este redactor-șef sau membru al multor colegii de redacție, președinte al Asociației Economiștilor din Moldova, membru al Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova etc. Oare dumnealui nu a avut toate pârghiile în mână pentru a vedea de care specialiști și, mai ales, de câți are nevoie Republica Moldova?

Aflu că astăzi nu mai sunt solicitate nici specialitățile din domeniul științelor umanistice. Concurență mai găsim azi la tehnologiile informaționale. Astfel, este necesar să avem profesori de informatică bine pregătiți în învățământul preuniversitar. Consider că în anul de învățământ ce vine accentul să fie pus pe pregătirea profesorilor de matematică-informatică, matematică-fizică, fizică-informatică, fizică-astronomie, fizică-chimie, chimie-biologie, limba și literatura română și o limbă străină, istorie-științe sociale, psihologie-asistență socială etc., etc. Pregătirea profesorilor la două specialități va asigura cu cadre bine pregătite gimnaziile. Este necesar ca elevii să înțeleagă că telefoanele mobile, calculatorul sunt doar instrumente necesare învățării, nu jucării. De asemenea limbile străine, în mare parte, sunt doar instrumente de comunicare pentru exercitarea multor funcții.

Să nu admitem ca nivelul tezelor de doctorat să se apropie de nivelul tezelor de licență

Deplânge situația existentă și dl academician Ion Tighineanu – președintele Academiei de Științe a Moldovei, îngrijorat tardiv că „Moldova riscă să piardă un segment important al științei – cercetarea fundamentală”. Prea târziu și-a amintit dl academician că cercetarea fundamentală, prin definiție, constituie fundamentul cercetării științifice în ansamblu. În discuție cu câțiva cercetători științifici de la noi am aflat că nu doar cercetarea științifică fundamentală, ci și cercetarea științifică aplicată riscă să devină „aplecată”, vorba fiind de managementul actual defectuos al cercetărilor științifice.

Unii diriguitori ai domeniului, se vede, habar nu au de o cercetare științifică și de rădăcinile acestei activități. Accentul nu trebuie pus doar pe rezultate științifice noi, pe publicații în reviste cu impact, ci și pe pregătirea specialiștilor care vor putea implementa în economia țării noile descoperiri științifice, noile tehnologii, fie acestea luate și din altă parte. O cercetare științifică de calitate cere și o dotare corespunzătoare a laboratoarelor, a locurilor de muncă. Totodată, prin legiferarea studiilor la doctorat, ca a treia treaptă de învățământ superior, nu aș dori ca nivelul tezelor de doctorat să se apropie de nivelul tezelor de licență.

Îmi amintesc cum unii academicieni s-au milogit în fața lui Vladimir Voronin pentru a se pricopsi cu finanțări mai generoase, iar pentru a împărți aceste finanțe au obținut transferarea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică din cadrul Guvernului la Academia de Științe a Moldovei. Apoi unii academicieni au susținut Partidul Democrat, devenind și membri ai controversatului partid, la fel, pentru a obține sprijin financiar. Unii din ei și azi, prin mass-media, din contul surselor bugetare, sesizează opinia publică privitor la existența lor.

Nu se lucrează pentru țară, ci pentru funcții, titluri, grade și distincții

Moldova are nevoie de reforme serioase în domeniul învățământului preuniversitar și superior, care reprezintă baza cercetărilor științifice. Cei ce au distrus și distrug învățământul prin planuri și programe deocheate, au introdus noi discipline școlare fără a pregăti cadrele didactice necesare, au redus la minimum disciplinele reale azi primesc distincții de stat, inclusiv distincții oferite generos de către Academia de Științe a Moldovei. O problemă serioasă în învățământul superior e dependența numărului de profesori de numărul de studenți sau a salariului profesorului de numărul de studenți. Din această cauză profesorii sunt nevoiți să pună un „cinci” și studenților care nu ar merita nici măcar coperta diplomei de studii superioare.

Cât privește problema cercetărilor științifice fundamentale, fiind sesizată doar prin prelegeri publice ocazionale, sunt sigură că în acest mod, acestea vor dispărea cu siguranță în R. Moldova. Și acestea toate pentru faptul că nu se lucrează pentru țară, ci pentru funcții, titluri, grade și distincții. Oameni cu astfel de scopuri dubioase se unesc adesea într-o gașcă, clan și pândesc momentul potrivit pentru realizarea scopurilor și intereselor lor meschine.

Iulia Malcoci, dr. în științe fizico-matematice, Chișinău

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT