O euroviziune: parcă-i una, parcă-s două

1252
0
Formația „Zdob și Zdub” și Frații Advahov, în finala națională Eurovision Moldova 2022

Controverse și acuzații de (auto)cenzură la Eurovision Moldova. Formația „Zdob și Zdub” și Fraţii Advahov vor reprezenta R. Moldova la Eurovision 2022, cu piesa „Trenulețul”. Numai că versurile care sugerează că România și Republica Moldova ar fi o singură țară au fost schimbate în finala națională pentru Eurovision 2022.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Strofa inițială: Țară veche, țară nouă,/ Parcă-i una, parcă-s două,/ Ba aparte, ba-mpreună,/ Parcă-s două, parcă-i una”. Strofa înlocuită: Trenul vede când aleargă/ Cât de mică-i lumea largă/ Și că nu mai pare mare/ Pentru că n-are hotare”.

Această schimbare i-a indignat pe oamenii care au pornit discuții aprinse pe rețelele de socializare, întrebând dacă a fost impusă cenzura de Comitetul de Organizare Eurovision Moldova. Instrumentistul Vasile Advahov optează pentru varianta originală. „Nu este varianta finală. Dacă vreți părerea noastră: optam pentru varianta originală. Va fi o strofă și în engleză. Ne vom strădui să păstram ideea de bază, în scurt timp echipa va veni cu mai multe informații. Avem reguli și cerințe pe care trebuie să le respectăm”, a comentat pe Facebook Vasile Advahov.

A fost, se pare, o improvizație a solistului în căutarea unei variante care să sune bine. Producătorul trupei „Zdob și Zdub”, Igor Dînga, a declarat pentru Radio Europa Liberă că la Torino va răsuna varianta originală a piesei „Trenulețul”. „Piesa nu a fost făcută pentru Eurovision, abia în luna ianuarie am decis să depunem cerere. Din experiența noastră, noi, dacă dorim să participăm la Eurovision, adaptăm piesele. Și a fost o improvizație din partea lui Roman – a testat alte cuvinte, dar asta nu a fost o versiune finală, a fost o improvizație. Dar vedem, din reacții, că oamenii sunt pentru textul inițial, prin urmare clar că vom folosi acest text. Va fi totul bine”, ne asigură Dînga.

Cenzură la Eurovision Moldova?

Cum credeți, de ce piesa „Trenulețul”, aleasă pentru Eurovision, a fost supusă cenzurii, fiindu-i schimbat textul? Cine a făcut-o și din ce motive? Sunt întrebările pe care GAZETA de Chișinău le-a adresat la câteva personalități și membri ai juriului selecției naționale Eurovision 2022, concurs care va avea loc la Torino, Italia.

Vitalie Vovc

Scriitorul și publicistul Vitalie Vovc a formulat o opinie tranșantă: „Este imposibil să răspunzi la aceste întrebări fără a cunoaște toate dedesubturile acestei mezaventuri. Vom constata și noi un fapt consumat, ca și majoritatea publicului mai mult sau mai puțin interesat de acest concurs de cântec foarte specific. Apropo, despre concurs: l-am trece lesne cu vederea fără mari regrete, dacă nu ar fi fost el transformat, de-a lungul anilor, într-o unealtă propagandistică de către fostele guvernări, care nu ezitau să accentueze apartenența Republicii Moldova la nebuloasa denumită abstract „russkii mir”. Ba candidatul nostru era acompaniat de artistul de curte al Kremlinului, Filip Kirkorov, care apărea în poze mai des ca interpretul care ne reprezenta, ba trimiteam un grup din Transnistria care nu ezita să fâlfâie drapelul separatiștilor…

Anul acesta mai-mai să ne bucurăm că lucrurile au luat o altă întorsătură și când colo – și aici am dat-o-n bară. Ori totuși nu de tot? Revenim mai târziu la modificările textului inițial, dar nu înainte de a mai menționa alte două detalii. În primul rând, ar trebui să ne întrebăm cum de am ajuns să fim într-atât de mirați și surprinși de faptul că o piesă precum „Trenuleţul” a fost aleasă să ne reprezinte! Și în al doilea, continuând să depănăm același fir, trebuie să recunoaștem că nu suntem surprinși deloc de schimbarea produsă. Și aceste două lucruri spun multe despre noi…

Cât privește schimbarea nemijlocită a textului, acei cu musca pe căciulă știu exact ce și cum și ar fi bine să dea explicații. Mie unuia îmi pare că e eterna noastră precauție (ca să nu zic frică): Nu care cumva să supărăm pe cineva vorbind, măcar și aluziv, despre unire. Adevărul e că Eurovision nu acceptă „mesaje politice”. Și „ai noștri” au decis să elimine orice risc. Fiindcă ei știu că se vor găsi imediat din acei care vor atenționa cu insistență juriul că e „mesaj politic”, că așa ceva e „inacceptabil” și că „contravine regulamentului în vigoare”. Ei știu că există ochi și urechi care sunt foarte, foarte sensibile şi atente la cel mai mic detaliu de acest fel. Ceea ce noi nu am făcut (dar cine era s-o facă?) atunci când se flutura „drapelul Transnistriei” de pe scena Eurovisionului”, scrie Vitalie Vovc pentru GAZETA de Chișinău.

Scriitoarea Radmila Popovici: „Îmi pare inutil să comentez ceea ce se află la suprafață. Cum susțin mulți, anume pentru frazele ulterior schimbate a fost selectată, de fapt, piesa. Acum cei care au votat-o ar trebui să se simtă amăgiți. Dar, până la urmă, e decizia artiștilor și nu ne rămâne decât să urmărim mersul „trenului”…

Interpreta Geta Burlacu, membră a juriului, ne-a spus că nu ştie „absolut nimic despre asta, cred că cel mai corect ar fi să întrebați de Roman, frații Advahov şi echipa lor”.

Acest text a fost lucrat împreună cu Vsevolod Ciornei”

Victoria Cușnir

Jurnalista Victoria Cușnir, membra juriului: „Cu o seară înaintea audițiilor live, am ascultat cap-coadă toate piesele incluse în concurs, pentru o mai bună cunoaștere a materialului muzical. Asta nu înseamnă că am și reținut cuvintele tuturor pieselor. Dar câte ceva s-a prins de ureche, mai ales că piesa „Trenulețul” am ascultat-o și când a fost lansată. Zdob și Zdub a fost al treilea proiect care și-a prezentat creația. Roman a ieșit în scenă cu tableta pe care avea textul. Era firesc, așa cum des se întâmplă și la case mult mai mari ca artistul să mai uite cuvintele. Lucru care mi s-a părut că s-a și întâmplat. Adică la un moment dat un cuvânt-două parcă nu s-au prea auzit, urmate de o mică improvizație, pentru a nu ieși din piesă, ca apoi să revină la normalitate. Asta nu înseamnă că, improvizând, a deraiat din muzică, tonalitate, stare. Toată patinarea asta a părut absolut organică și firească.

Roman e un artist cu o enormă energie și forță de convingere în scenă. E un profesionist care știe să se descurce în scenă în cele mai neprevăzute situații păstrând flerul, plasticitatea și capacitatea de a captiva emoțional în totalitate. E chiar unul din puținii care reușesc în așa mare măsură să copleșească și cel mai rece public. Chiar dacă am simțit că ceva sună diferit, textul sută la sută nu-l știam, repet, momentul nu mi-a creat niciun fel de dubii. Deja când am ajuns acasă, am ridicat înregistrarea. Și nu doar a Zdubilor. Am constatat diferența de vers pe tocmai patru rânduri. Aici a apărut primul semn de întrebare. Dar pentru că Zdubii au plecat imediat în turneu, nu aveam cum discuta cu Roman ca să înțeleg ce s-a întâmplat, de fapt.

Am discutat cu Roman abia duminică seara. L-am întrebat dacă a uitat textul și i-a reușit o improvizație atât de organică, sau a fost constrâns de cineva să intervină în textul piesei, pentru că între timp apăruseră tot felul de acuzații pe rețelele de socializare. El mi-a povestit cum a fost lucrat acest text împreună cu Vsevolod Ciornei, câte variante au mai fost până la cea cunoscută de toți, care a fost geneza acestei piese, despre capacitatea lăutarilor de a improviza cu fiecare ocazie, fapt care justifică zecile de variante de vers ale unui singur cântec…

Și că până la urmă în mod sigur nimeni nu l-a constrâns să modifice textul, asta fiind o decizie personală de a cântă una din variantele (multe) de sertar. Dar s-a convins că cea mai organică, muzicală și de impact e, totuși, varianta care a fost făcută publică odată cu videoclipul și, fără niciun fel de alte experiențe, va reveni la ea. Dar pentru că versurile Trenulețului au doi autori, presupun acum că Roman a încercat una din variantele sale de text. E singurul detaliu în care-mi permit să-mi dau cu presupusul, în rest, prefer să operez cu răspunsuri clare de la oamenii vizați direct”, spune Victoria Cușnir.

Textul piesei în forma inițială nu este în contradicție cu Regulamentul”

Ghenadie Ciobanu

Compozitorul Ghenadie Ciobanu: „Chiar nu știu cine a modificat textul, nu m-am interesat. Nu sunt conectat la această manifestare. Noi înșine ne cenzurăm mai bine decât oricine și nu contează – din frică sau din conjunctură, din dorința de a avea beneficii (și aici valorile nu contează, precum e și în business) sau din alte motive. Știu doar că toate care se fac în spațiul acestei manifestări țin de conjunctură și am putea deduce că, dacă vrei mai multe voturi, nu îi deranjezi pe cei care ar putea să le ofere”.

Președintele Comitetului de Organizare Eurovision, Vitalie Cojocaru, a declarat pentru GAZETA: „Nu a fost supusă cenzurii. Organizatorul selecției nu a intervenit în niciun fel, nici măcar cu o sugestie în privința oricărui text. Eu personal am aflat de pe facebook. Textul piesei în forma inițială nu este în contradicție cu Regulamentul. Aceste momente sunt clar specificate: interdicție pentru argouri, politică, violență și religie. Nimic din astea nu a fost prezent în text. Am apelat managementul formației ca să clarific. Am înțeles că e vorba de căutări creative ale lui Roman”.

Tare, tare sper să meargă la Eurovision cu textul inițial”

Angela Brașoveanu, consilier al preşedintei R. Moldova în domeniul culturii, ne-a spus: „Roman Iagupov, într-o discuție telefonică, a negat categoric faptul că această decizie i-ar fi impusă, susține că e hotărârea lui personală, a testat altă variantă (ei având vreo zece) și a ajuns la concluzia că va interpreta varianta inițială”.

Regizoarea Violeta Gorgos ne-a răspuns: „Nu știu cine. Poate chiar ei singuri au decis să-l schimbe… dar tare, tare sper să meargă la Eurovision cu textul inițial”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT