Din istoria Radiodifuziunii moldovenești (II) (anii 70, secolul trecut)

Autorităţile sovietice au folosit radioul pentru a consolida poziţiile sistemului socialist, în primul rând cu scop informaţional-propagandistic. Printre sărbătorile care au fost intens mediatizate la radio şi în alte mijloace de informare a fost aniversarea a 50-a de la formarea RSS Moldovenești şi PCM.

În procesul-verbal nr. 65 din 2 aprilie 1974 al şedinţei Biroului CC al PCM se menţiona:

„Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri al RSSM pentru televiziune şi radiodifuziune, în trimestrele II şi III ale anului 1974, trebuie să realizeze un serial de filme televizate de lung metraj cu un titlu convenţional „Luminată de Octombrie”, un şir de schiţe documentare, un ciclu de emisiuni radio şi TV despre grandioasele schimbări în republică în domeniile economiei, ştiinţei şi culturii”.

(F. 51, inv. 35, d. 10, f. 59)

În procesul de sărbătorire a aceleiași aniversări s-au înscris şi alte măsuri care trebuia mediatizate la radio şi în alte mijloace de propagandă.

Printre aceste activități erau: lansarea şi desfășurarea Festivalului unional al colectivelor artistice de dans ale amatorilor cu genericul „Prietenia popoarelor”, editarea unei sumedenii de felicitări, insigne, cărţi, broşuri, pliante, pancarte. La Centrul de Expoziţii al RSSM (EREN/ VDNH) s-a stabilit să fie inaugurată expoziţia jubiliară cu genericul „Moldova în familia popoarelor frăţeşti ale URSS”.

Instituţiile respective au hotărât să asigure pregătirea Zilelor RSS Moldoveneşti la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale ale URSS la Moscova. Mai mult decât atât, s-a convenit să fie organizat un tren de agitaţie numit „Prietenia popoarelor URSS”.

Ţinând cont că anul 1974 a fost bogat în sărbători socialiste, Radiodifuziunea a contribuit la realizarea hotărârilor CC al PCM. În procesul-verbal nr. 76 al şedinţei Biroului CC al PCM din 29 octombrie 1974, § 7, „Despre măsurile privind aniversarea a 50-a a miliţiei RSSM”, se menţiona:

„4. Comitetele de Stat ale Consiliului de Miniştri al RSSM pentru televiziune şi radiodifuziune, cinematografie, edituri, poligrafie şi comerţul cu cărţi, redacţiile gazetelor republicane şi locale să organizeze emisiuni radio şi TV, demonstrarea producțiilor cinematografice, publicarea diferitor materiale, dedicate activităţii miliţiei sovietice şi celor 50 de ani ai miliţiei RSSM”.

(F. 51, inv. 35, d. 21)

În scopul infiltrării în societate a unor noi obiceiuri sovietice, prin Hotărârea comună nr. 135 a CC al PCM şi a Consiliului de Miniştri al RSSM din 10 aprilie 1974, intitulată „Despre aprobarea Consiliului Republican Interdepartamental pentru introducerea în viaţă a obiceiurilor noi civile şi a noilor sărbători”, a fost format un consiliu în care a intrat o serie de personalităţi din RSSM şi de înalţi funcţionari de partid şi de stat.

Printre ei se număra: A.S. Constantinov, ministru al Culturii al RSSM; P.P. Boţu, primul secretar al Conducerii Uniunii Scriitorilor din RSSM; I. Bogdesco, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din RSSM; V.P. Cupcea, regizor principal al Teatrului Muzical-Dramatic „A. Puşkin” (actualmente Teatrul Național „Mihai Eminescu”); V. Teleucă, redactorul săptămânalului „Cultura”, etc.
(F. 51, inv. 35, d. 10)

Anume în urma activităţii acestei comisii a „apărut obiceiul” ca atunci când la oficiul stării civile era înregistrată naşterea unui copil, odată cu adeverința de naștere, funcţionarul le înmâna părinţilor şi o cravată roşie pionierească de care erau prinse o insignă de octombrel şi una de comsomolist.

Mai pe scurt, copilul abia se năștea, și simbolica bolşevică îl aştepta deja. Sigur că toate aceste „noi obiceiuri”, pentru a fi implementate pe larg, erau mediatizate fructuos de toate mijloacele de informare, inclusiv de radio.

Totuși, dincolo de faptul că radiodifuziunea din RSSM era în anii 70 ai secolului trecut o unealtă de propagandă şi de agitaţie comunistă, trebuie să recunoaștem că cultura naţională a avut în această perioadă o dezvoltare evidentă.

La ascensiunea culturii în deceniul VII al sec. XX a contribuit o întreagă pleiadă de oameni care în prezent sunt bine cunoscuţi şi apreciaţi. Din motiv că sunt mulţi, nu dăm nici un nume, vom menţiona doar că în rândul lor se numără nu numai poeţi, scriitori, muzicieni, pictori sau cineaşti, dar şi oficiali de stat şi de partid care au contribuit la apariţia şi lansarea de cărţi, articole, filme, melodii…

În această perioadă se conturase deja în aparatul de conducere al republicii „o aripă de dreapta” a nomenclaturii, care, cu toate că era compusă din reprezentanţi ai sistemului totalitar comunist, păstrase totuşi nişte sentimente de omenie şi de patriotism.

De unii din aceştia depindea finanţarea, aprobarea şi lansarea unor opere literare, muzicale, cinematografice sau din domeniul artelor plastice. Faptul că au apărut, totuşi, astfel de lucrări vorbeşte despre existenţa în rândul demnitarilor din RSSM a unor oameni cu intelect, cu un bagaj de cunoştinţe mai avansate, cu concepţii democratice ş.a. Aceşti funcţionari, cu riscul de a-și pierde funcţia şi biletul de partid, finanţau, aprobau şi susţineau tacit apariţia unor lucrări, emisiuni, programe de certă valoare artistică și națională etc.

Mulţi dintre cunoscuţii interpreţi de muzică populară şi uşoară, actori şi muzicieni, poeţi şi scriitori au fost lansaţi sau cel puţin mediatizaţi de microfoanele Radiodifuziunii moldoveneşti.

Alexandru Moraru

istoric-arhivist, publicist