Când dăunează singurătatea: de unde apare și cum ne găsim echilibrul

537
0
Foto: Emma Simpson/unsplash.com

Singurătatea poate ademeni pe oricine, nu ține cont de sex, vârstă, statut social, educație sau regiune. Îi afectează la fel pe bogați și pe săraci, pe șomeri și pe pensionari. Unul din cinci moldoveni au avut stări de singurătate în ultimul timp, iar fiecare a opta persoană a trecut prin stări depresive în ultima săptămână, arată datele Studiului Generații și Gen, lansat în decembrie 2021 de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Singurătatea e un subiect tabu. E o experiență parcă golită de bucurii, e un fel de boală rușinoasă, despre care mulți oameni s-au ferit să-mi vorbească. Cine s-a implicat în discuție mi-a spus că a trecut demult prin această experiență și a depășit-o cu ajutorul părinților, prietenilor și al psihoterapeutului. Pe altcineva l-a ajutat voluntariatul făcut în perioada sărbătorilor de iarnă, după ce s-a confruntat cu singurătatea timp de trei ani. „Implicarea în diferite evenimente și activități specifice acestui sezon m-a ajutat să trec peste starea pe care o aveam”, zice Adriana.

Singurătatea, o problemă a timpului nostru?

Sentimentul e apăsător chiar și pentru femeile tinere care au acasă un bebeluș. Ana este stabilită la Paris și nu-i place să fie singură. Are soț și un copil, dar spune că „se simte singură”. Nu se dă bătută: îi scrie mamei sale și prietenilor; privește filme de comedie, iese zilnic afară la plimbare sau la magazin pentru cel mai mic fleac.

Despre singurătate nu se atenționează pe nici un panou publicitar și în nicio reclamă la televizor. Rețelele de socializare sunt pline de mesaje promoționale de la tot felul de magazine și branduri, mai ales acum de sărbători, când presiunea e mare de a avea brad, cadouri și oameni mulți la masă. Cu depresia nu e de glumit.

Până a ajunge în Franța, Ana credea că depresia e problema oamenilor bogați și ține de vârstă. Însă acum tânăra crede că „principala sursă a depresiei este presiunea socială de a le reuși pe toate: de a excela pe plan profesional, de a sta bine financiar, de a avea timp pentru călătorii și, în același timp, de a fi un partener bun, un părinte perfect și un cetățean responsabil”. În pragul depresiei ar aduce-o pe Ana anume „lipsa acestui numitor comun: lipsa de timp și prea multe obiective și pofte”.

A fi singur nu înseamnă neapărat a suferi de singurătate

În timp ce unii nu suportă ideea de a fi singuri, alții iubesc singurătatea. Fac totul cu bucurie și nu se simt singuri. Un astfel de om este Diana, pentru care „prezența oamenilor poate fi o problemă, ci nu invers”. Diana a avut un episod de depresie severă. Femeia a simțit și cealaltă parte a singurătății – când ai familie, inclusiv copil, casă și masă, ai oameni în jurul tău, dar simți că ești foarte singur.

În cazul Dianei, procesul de tratament a fost intuitiv și pe cont propriu. Diana a început cu plecarea din acel mediu și construirea unei noi realități. „Cu timpul, stările depresive au devenit mai ușoare: am învățat să le anticipez și să le gestionez. De câțiva ani fac psihoterapie care mă ajută mult. Alte soluții care funcționează pentru mine: animalele de companie, plimbările lungi, un grafic de lucru adaptat necesităților mele, somnul la timp și reducerea alcoolului. Am observat că a doua zi după un consum moderat de vin, sunt morocănoasă și am gânduri întunecate”, exemplifică Diana.

La unele persoane sentimentul de singurătate se acutizează atunci când sunt înconjurate de oameni ipocriți, care ar povesti lucruri false. Nina spune că „astfel de situații o stresează și nu suportă pe nimeni în jurul ei”. Femeia trece peste aceste momente dacă face curățenie, mâncare, ascultă muzică, dansează sau iese la plimbare.

De altă parte, sunt persoanele care iau singurătatea ca o stare de fapt și au învățat să o gestioneze. Au grijă de sănătatea lor mentală: practică sportul, fac yoga, găsesc noi ocupații care le aduc plăcere, își scriu gândurile pe hârtie, mănâncă sănătos, dorm suficient, fac meditații, practică rugăciunea, plâng, aleargă, urmează o cură cu vitamine, dansează, călătoresc etc.

Ce este singurătatea?

Psihologul Ștefan Popov confirmă că „singurătatea fizică nu este același lucru cu sentimentul de singurătate. Sunt persoane care trăiesc în familie, au prieteni și multe relații sociale, dar se pot simți singure și există oameni care au un cerc social restrâns, locuiesc singure, dar nu trăiesc sentimentul de singurătate”.

Sentimentul de singurătate poate fi o stare cronică, o trăsătură emoțională cu rădăcini în copilărie, atunci când copilul are parte de abandon și de privare emoțională îndelungată. Ca mecanism de apărare, copilul se disociază de lume din punct de vedere emoțional, ca și cum n-ar avea nevoie de ea, și se centrează pe sine, ceea ce face ca la maturitate să-i fie dificil să creeze conexiuni emoționale cu cei din jur și să aibă relații de încredere și stabile”, explică Ștefan Popov. Psihologul subliniază că „persoanele care în copilărie au avut parte de relații sociale sănătoase, când ajung la maturitate sunt cu mult mai reziliente și funcționale”.

Rezolvarea unei probleme începe prin conștientizarea ei. „Ca să atenuezi aceste stări este important să recunoști problema. Foarte mulți oameni neagă faptul că ar suferi din cauza singurătății, deoarece asta i-ar face să se simtă slabi și vulnerabili. Dacă dezvolți o compasiune față de sine – deja jumătate de problemă este rezolvată. Mai rămâne să înțelegi blocajele emoționale care te împiedică să te conectezi emoțional cu alți oameni și să dezvolți relații sociale sănătoase și de încredere”, afirmă Popov.

Oamenii au nevoie de oameni

Psihologul Ștefan Popov precizează că „omul nu poate fi bine în singurătate, iar sănătatea emoțională și starea noastră de bine este determinată de calitatea relațiilor noastre”. Bineînțeles, adaugă Ștefan Popov, avem nevoie și de autonomie și singurătate, pentru autodefinire și satisfacerea nevoilor personale, dar e vorba de o singurătate moderată, atunci când dorim să ne retragem în lumea noastră personală.

Persoanele care afirmă că se simt bine în singurătate utilizează mecanisme de coping pentru a face față singurătății. Nu este nicio problemă, atât timp cât aceste mecanisme funcționează, dar există riscul ca aceste persoane, mai devreme sau mai târziu, să dezvolte tulburări emoționale, de comportament sau probleme somatice”, zice Popov.

Mecanismele de coping reprezintă emoții, gânduri și comportamente care ajută la reducerea stresului psihologic suferit de indivizi și la promovarea bunăstării mentale, ceea ce permite persoanelor să se adapteze complexității vieții.

Întrebat dacă recomandă yoga, sportul, rugăciunea, meditațiile, alimentația sănătoasă etc. pentru menținerea sănătății mentale, psihologul răspunde: „Toate sunt utile dacă sunt aplicate cu moderație. Unele dintre ele pot fi mecanisme de coping. Devin nesănătoase când se transformă într-o obsesie. Dacă prin sport sau yoga încerci să combați sentimentul de singurătate, e doar o chestiune temporară, nu rezolvi problema emoțională, lucrurile se pot agrava în timp, dar dacă faci asta dintr-o pasiune, ca activități recreative, atunci este chiar necesar și binevenit”.

Nu ezitați să mergeți la psiholog

Cel mai indicat, recomandă Ștefan Popov, e să apelați la un psihoterapeut profesionist, care vă poate ajuta să înțelegeți rădăcinile sentimentului de singurătate, vă va explica fenomenul și felul în care se manifestă singurătatea în comportament, dar mai ales veți înțelege ce puteți face cu acest sentiment în continuare.

Ștefan Popov a observat că multor moldoveni le este foarte greu să-și apere granițele, interesele, satisfacerea nevoilor și să spună nu! „Când îi întreb dacă au dificultăți de a spune nu, majoritatea exclamă: da! Acest lucru este corelat cu teama de a nu supăra, iar supărarea celuilalt poate culmina cu teama de respingere, de abandon și respectiv de a rămâne singur. Așa încercăm noi să ne menținem relațiile sociale, să fim buni, dar exagerat de buni, până în măsura în care acest lucru devine toxic și generează foarte multă frustrare, resentimente și emoții negative”, conchide Ștefan Popov, psiholog.

______________________________________________

Urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și YouTube

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT