Tinerii nu vor mai fi singuri în fața violenței psihologice. E așteptată introducerea noțiunii de bullying în Codul educației

Bullying-ul sau violența psihologică este un anglicism încă neadoptat de limba română deși noțiunea există demult, iar în vremea de la urmă a căpătat o circulație intensă. Dacă anterior comportamentele specifice erau tolerate, în ultimul timp acestea sunt identificate și recunoscute drept abuz.

Conform unui comunicat de presă, emis de Guvern, va fi susținută legislativa de modificare a Codului educației în vederea reglementării noțiunii de bullying în sistemul educațional, precum și a principiului nonviolenței. Un aviz în acest sens a fost aprobat la 17 noiembrie curent de Guvernul Republicii Moldova.

De asemenea, potrivit proiectului, „noțiunea de bullying va fi introdusă în scopul concretizării, evidențierii caracteristicilor acestui fenomen și al delimitării cercului de subiecți și a locului în care pot avea loc situațiile de bullying”.

În prezent, noțiunea de bullying nu are reglementare legală, iar completarea termenului în Cod va permite o mai bună înțelegere a fenomenului și va constitui un punct de pornire pentru reglementările anti-bullying promovate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). În același timp, proiectul de lege este un răspuns la nevoile autentice ale copiilor și adolescenților de a se simți protejați și în siguranță în mediul de învățare.

În articolul de față vă aducem la cunoștință opiniile mai multor reprezentanți ai instituțiilor de învățământ cu privire la violența psihologică: ale directorului adjunct și psihologului de la Liceul „Spiru Haret”, precum și ale unor elevi din școli și colegii.

Siguranța tinerilor este o prioritate pentru angajații din învățământ

Directorul adjunct al Liceului „Spiru Haret”, Mihaela Rusu-Slovineanu, este de părere că tinerii trebuie să beneficieze de siguranță și protecție. Acțiunea trebuie să fie concertată și efectuată pe toate căile posibile.

„În instituție există mecanisme de creștere a nivelului de cunoștințe asupra acestui fenomen prin informări repetate, prin acordarea asistenței pentru copiii-victime ale oricăror forme de violență de către psihologul școlar, prin stabilirea unor relații de încredere și solidaritate în colectivele de copii, prin neadmiterea oricăror forme de abuz asupra copilului. Profesorii sunt instruiți sistematic cu referire la acest subiect complex, beneficiază de resurse informaționale de calitate.”

Cauza intimidărilor de către agresori vine din familie

Psihologul școlar reprezintă o punte de legătură în vederea ameliorării situațiilor de intimidare, terorizare, brutalizare în rândul elevilor.

„Copiii crescuți în umilire, înjosire, tachinare, ajung să se autodistrugă. Ei manifestă comportamentul preluat de la un adult, acesta fiind un model pentru el. Pe de altă parte, părinții neputincioși în fața copiilor declanșează situații de bullying. Asta se întâmplă deoarece tinerii nu știu cum să își gestioneze furia. Iar copiii ai căror părinți le cer să fie cuminți, educați, toleranți au cel mai mult de suferit, pentru că ei sunt așa cum spun părinții, dar nu știu cum să se apere în situațiile de bullying, ceea ce duce la traume psihologice. Fiecare familie își educă tinerii în funcție de valorile ei”, ne spune doamna Marina Grecu.

Intimidarea se face pe bază de reușită școlară

Elev în clasa a 11-a, în cadrul Liceului Teoretic „Constantin Negruzzi” din capitală, Daniel Voluță, spune că nu a întâlnit fenomenul la el în școală. Dar știe de la colegi că în alte școli se discriminează pe bază de reușită școlară. „Nu puteau susține anumite normative la educația fizică sau nu reușeau să obțină un scor înalt la un test și erau separați de restul. Dacă s-ar fi întâmplat așa ceva la noi, elevii ar fi avut întâlniri cu psihologul”, ne relatează Daniel despre situațiile auzite de la colegii din alte școli.

Agresorul își alege victima în funcție de incapacitatea acesteia de a se apăra

Daniela Sulima învață la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Florești și povestește cum un coleg avea un telefon mai puțin performant decât ceilalți, iar unul din băieți a râs de el. În pauza ei s-au bătut. „Psihologul trecea pe alături și a văzut scena. Chiar în acea zi a vorbit cu cei doi elevi, dar a făcut și o lecție de dezvoltare personală cu toată clasa ca să nu mai existe conflicte”.

Prezența unui psiholog în instituție este importantă

Nu toți elevii ce studiază la colegii știu despre prezența unui specialist la care pot apela. Discutând cu Andreea Dobic, am aflat că nu a apelat la psihologul instituției și nici măcar nu știe de prezența sa.

Despre bullying, Andreea spune că se pune des presiune asupra problemelor legate de sănătate, accentuându-se aspectul fizic, nivelul de inteligență, cel de trai și oportunitățile financiare, ba chiar și modul de gândire, care este diferit de la individ la individ.

„Aceste concordanțe sunt un fel de obstacole chiar și în dezvoltarea personală. După părerea mea, un psiholog ar avea o influență considerabilă în astfel de situații. Persoanele care agresează, de cele mai multe ori, nu o fac din simplă coincidență, ci există undeva o traumă a lor pe care o maschează sub formă de violență, de agresare și hărțuire”, consideră eleva.

Îmbunătățirea legislației rămâne a fi o măsură sistematică de întreprins. Violența psihologică e un fenomen răspândit printre tineri, fiind cauzată de unele discrepanțe sociale. În acest sens, este nevoie de o legislație activă întrucât psihologii școlari nu sunt împuterniciți să facă față de sine stătător acestui fenomen.

Proiectul prezentat prevede că, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii, MEC va aproba Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullying-ului.

Semestrial, MEC, în baza rapoartelor organelor locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDI) și a instituțiilor din subordine, va întocmi un raport privind cazurile suspecte și confirmate de violență, neglijare, exploatare și trafic al copilului. Datele menționate sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a ministerului:https://mecc.gov.md/ro/content/prevenirea-si-combaterea-violentei.

Iată o definiție dată noțiunii de bullyng într-un proiect de completare a Legii Educației Naționale din România:

„Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoane etc.”

Autoare: Victoria CERNEA