Stimulente bugetare pentru autonomia locală și familiile mari

276
0
Veaceslav Ioniță

După șase ani în care se executau anual cu circa 3-4 miliarde de lei sub cheltuielile preconizate, anul acesta, dar și anul viitor Bugetul Public Național (BPN), va avea cheltuieli și venituri cu cel puțin 2-3 miliarde de lei mai mari decât cele planificate. Granturile vor fi de cel puțin două ori mai mari decât s-a planificat.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Potrivit lui, BPN pentru anul viitor prevede majorarea fondului de salarizare cu 10%. Beneficiari vor fi în primul rând cei cu salarii mici, care vor fi majorate cu 20-30%. La celelalte categorii de bugetari acestea vor crește cu 5-7%. Însă, din cauza inflației, care va ajunge la 10-11%, ba și mai mult, efectele majorărilor nu vor fi resimțite.

Pentru 2022, în BPN sunt planificate acumulări de venituri în valoare de 80,9 miliarde de lei, pe când cheltuielile se vor ridica la 96,2 miliarde. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la 15,3 miliarde de lei. Acestea, potrivit lui Ioniță, ar fi bine să fie acoperite din resurse externe, or cele interne devin o povară pentru BPN, din cauza dobânzilor mari, referindu-se la Valorile Mobiliare ale Statului.

De obicei, banii bugetului de stat merg către bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. Absolut toate bugetele locale sunt dependente de bugetul de stat în proporție de 80%. Foarte multe primării au doar 20% bani proprii, restul îi primesc de la bugetul de stat.

De ce nu se executau bugetele

După anul 2014 bugetele de stat nu mai reușeau să fie executate la parametrii planificați, deoarece veniturile anuale erau cu mult mai mici decât cheltuielile preconizate. Se planifica creșterea veniturilor din finanțări externe, însă, din cauza problemelor legate de jaful bancar, partenerii nu mai dădeau granturi, nici împrumuturi. Drept urmare, s-a apelat la împrumuturile interne. În consecință, Guvernul era forțat să taie din cheltuielile investiționale, din Fondul Rutier, din subvențiile în agricultură etc.

În contextul unei izolări internaționale a Republicii Moldova, noi nu am avut finanțare pe extern, am fost nevoiți să ne finanțăm pe intern, ceea ce a provocat creșterea costurilor bugetare cu plata dobânzilor la creditele contractate pe intern. Dacă anul trecut pentru plata dobânzilor pentru creditele interne a fost nevoie de 1,3 miliarde de lei, atunci în 2022 această sumă se va dubla până la 2,5 miliarde de lei. Anul viitor Republica Moldova va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor – 2,9 miliarde de lei pentru dobânzi la credite interne și externe, iar 3,3 miliarde de lei pentru întoarcerea împrumuturilor mai vechi”, susține economistul.

Au fost ratate finanțări de 30 de miliarde

În acest an, datorită deschiderii care există pentru noua guvernare, pe de o parte, iar pe de altă parte, datorită creșterii fără precedent a cheltuielilor cetățenilor, veniturile bugetare din TVA și accize vor fi mai mari decât anul trecut cu circa șase miliarde de lei. Astfel, cel mai probabil, bugetul de stat, la capitolul cheltuieli va fi executat peste ceea ce s-a aprobat, cu 2-3 miliarde de lei.

Ioniță amintește că și după 2009, atunci când au venit la guvernare forțe democratice, a existat o deschidere fără precedent față de Republica Moldova din partea partenerilor externi. „Toți doreau să ajute acest stat să se integreze în UE. În 2014, din cele 6,3 miliarde de lei pe care le-a obținut Republica Moldova, 2/3 au fost sub formă de granturi, sau 4 miliarde de lei, ceea ce reprezenta circa 3% din PIB. Această performanță nu a fost atinsă nici până în 2014, nici după, când susținerea externă, sub formă de granturi, s-a redus până la 0,3% din PIB sau de 10 ori față de 2014.

Din cauza izolării internaționale, Moldova a ratat peste 30 de miliarde de lei sub formă de granturi, bani care trebuia să meargă la dezvoltarea infrastructurii. Din cauza lipsei resurselor financiare, bugetul de stat în ultimii șase ani a fost unul auster, de supraviețuire, cu investiții capitale minime.

Pentru anul viitor Guvernul are planificate venituri din granturi de doar 1,3 miliarde de lei. Ioniță însă crede că suma va fi cel puțin dublă. „Sunt sigur că actualul Guvern va reuși să atragă cel puțin trei miliarde sub formă de granturi. Acest lucru va permite diminuarea împrumuturilor planificate”, a menționat expertul.

Colectările la Fondul Rutier nu se conformează încă cerințelor partenerilor externi

În Fondul Rutier, unde este direcționată o bună parte a banilor publici, partenerii externi au promis investiții substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Însă pentru aceasta Guvernul trebuia să aloce în Fondul Rutier 80% din accizele obținute din vânzarea produselor petroliere. În 2009, doar 10% din accize ajungeau în Fondul Rutier, iar în 2012 se alocau deja 80%. Aceste obligațiuni au fost menținute până în 2014, când s-a produs jaful bancar, după care a urmat izolarea Republicii Moldova pe plan internațional. Neavând bani, Guvernul a tăiat din resursele Fondului Rutier. În 2016, în loc de 80%, au mers în Fondul Rutier doar 30% din accize. Astfel, din 2014 și până în prezent, Fondul Rutier a fost lipsit de circa 10 miliarde de lei, care urmau să vină din accize, în conformitate cu legea. Anul viitor Guvernul planifică să majoreze alocațiile pentru Fondul Rutier la 58% din accize, dar mai este încă mult până la nivelul de 80%, care derivă din angajamentele asumate.

Mai mulți bani pentru reparația drumurilor locale

Ce elemente ale politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor au atras atenția?

În primul rând, din anul viitor întreaga taxă rutieră va merge către bugetele locale. Până în 2015, Fondul Rutier avea două surse de venit: taxa rutieră plătită anual de către fiecare șofer în funcție de capacitatea motorului și 80% din costul accizei la benzină. Din 2015, pentru a crește capacitatea financiară a APL-urilor, banii Fondului Rutier, colectați din taxa posesorilor de autovehicule, mergeau în proporție de 50% către primării, iar celelalte 50%, către raioane. Suma anuală a acestora ajungea la 700 de milioane de lei. Iată că anul viitor întreaga sumă va merge către primării, ceea ce înseamnă peste 850 de milioane de lei pentru întreținerea și reparația drumurilor locale. „Aceasta este una din cele mai importante modificări în favoarea primăriilor realizată în ultimii cinci ani”, susține Ioniță.

Susține familiile cu mulți copii

Al doilea element important este că scutirea personală a unei persoane întreținute crește de două ori, de la 4,5 mii la 9 mii de lei. Lucrul care va permite să scadă substanțial povara fiscală asupra familiilor cu copii. „Cu cât mai mulți copii ai cu atât este mai mică povara fiscală. Sper foarte mult că cei care lucrează și au copii vor simți la anul că plătesc mai puține impozite și de fapt aceasta este o politică de încurajare a familiilor cu copii. Astfel, o familie medie din Moldova, cu trei copii, va plăti la anul cu 1,4 mii lei mai puține impozite pentru fiecare angajat din familie, tată sau mamă. Costurile bugetare pentru această măsură de sprijin al familiilor cu copii se ridică la 175 de milioane de lei anual. Din păcate, stimulentele fiscale nu generează nașteri de copii, dar în schimb îi ajută pe cei care au copii”, a explicat economistul.


___________________________________

Urmăriți-ne pe:           


În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here