Fost ministru al Externelor de la București, despre milionul de cereri de redobândire a cetățeniei române: Înseamnă că suntem un singur popor

Peste un milion de cereri de redobândire a cetățeniei României au fost depuse de cetățenii R.Moldova începând cu 1 ianuarie 2010 și până în prezent, arată datele oficiale ale Ministerului Justiției de la București. Această cifră nu-i include și pe cei care au depus cereri de redobândire a cetățeniei până în 2010. Drept urmare, un număr de 746.695 de astfel de cereri au fost aprobate prin ordine emise de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) de la București până la data de 5 noiembrie 2021, acestora alăturându-li-se și 280.396 de minori, care au devenit cetățeni ai României în ultimii 11 ani. Din numărul total de cereri de redobândire a cetățeniei române, în ultimii cinci ani au obținut cetățenia română 235.833 de cetățeni ai R.Moldova.

Acest lucru înseamnă că suntem un singur popor, accentuează în acest context fostul ministru de Externe de la București, Cristian Diaconescu.

„Pentru că trebuie precizat un lucru esențial, după părerea mea, din această perspectivă. Peste 1 milion de români au redevenit cetățeni ai României, ei sau antecesorii lor fiind privați prin gesturi brutale în istorie de dreptul fundamental la cetățenie, de a-și alege o cetățenie. Faptul că reconsiderăm identitatea noastră națională plecând de la ideea de a repara ceea ce s-a comis abuziv în trecut reprezintă un gest, care, după părerea mea, chiar depășește opțiunea strict personală. Este o formă de atitudine, o formă de regăsire și, din acest punct de vedere, evident, este un pas fundamental în logica de reîntregire, ce în mod natural trebuie să ne guverneze societatea”, a declarat el într-un interviu pentru NewsMaker.md

Întrebat ce părere are despre faptul că de dreptul de a redobândi cetățenia română beneficiază cetățeni ai R.Moldova de alte etnii, care nu se identifică ca parte a poporului român, Cristian Diaconescu amintește că R.Moldova a fost practic recunoscută ca stat independent după căderea Zidului Berlinului, în 1990, și atunci  nu a s-a făcut nicio deosebire în ceea ce privește respectul suveranității cetățenilor din R.Moldova în funcție de ce limbă vorbesc sau de originile și identitatea etnică pe care și le asumă.

„În al doilea rând, aș vrea să spun că și în România sunt cetățeni care vorbesc limba rusă în familie, care vorbesc maghiara, care vorbesc germana în familie, care au, la rândul lor, rude, prieteni, un loc de muncă și la Est, și la Vest. Faptul că există o diferență este, după părerea mea, argumentul să ne apropie, nu să ne despartă. Repet: nu văd nicio logică, atunci când vorbești despre reîntregire, să spui că acest demers se poate face „a la carte”, alegând anumite zone care într-o formă sau alta sunt diferite etnic. Logica statelor democratice, libere, este unitatea unui popor, care dorește să trăiască împreună, inclusiv în ceea ce privește beneficiile personale, individuale, incluzând libera circulație”, accentuează fostul ministru.

„Sunt chestiuni care dacă sunt folosite de unii, nu au în mintea lor decât ideea de a ne dezbina, de a ne separa. Din acest punct de vedere, când vorbesc de reîntregire, eu, cel puțin, nu văd din punct de vedere inclusiv juridic, nu doar politic, vreo posibilitatea să existe diferențieri, indiferent pe ce criterii”, adaugă el.

Menționăm că, potrivit legii, cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință față de România.

În perioada 1 ianuarie 2017 – 5 noiembrie 2021, la sediul ANC au depus jurământul de credință față de România un număr de 7 450 de cetățeni ai R.Moldova, care au optat pentru stabilirea domiciliului în România. Persoanele care au optat pentru menținerea domiciliului în străinătate au depus jurământul de credință față de România la sediile misiunilor diplomatice ale României din străinătate.

Totodată, Ministerul Justiției de la București precizează că nu deține informații referitoare la situația copiilor români născuți în străinătate în ultimii cinci ani.