O centrală atomoelectrică cu reactoare modulare mici ar putea fi construită în România, la hotar cu R.Moldova

O centrală atomoelectrică ar putea fi construită în România, la numai trei kilometri de hotarul cu R.Moldova. O propunere în acest sens a fost avansată, la sfârșitul săptămânii trecute, de primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, în contextul proiectului comun inițiat de Statele Unite, cu privire la construcția de centrale cu reactoare nucleare de mici dimensiuni în România. Potrivit primarului, Centrala ar urma să fie construită pe amplasamentul actualei Centrale Electrice de Termoficare (CET) aflată în zona comunei Holboca, situată în proximitatea municipiului Iași. Mihai Chirica nu a vorbit despre eventuale livrări în R.Moldova, însă, întâmplător sau nu, tot săptămâna trecută la Chișinău a fost în sfârșit  semnat contractul de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău, necesară pentru a permite o funcționare stabilă a interconectării transfrontaliere între R.Moldova și România.

„Am trimis o adresă la Ministerul Energiei prin care am propus ca, în situația în care se va gândi o rețea națională de microtermocentrale cu energie atomică, una să fie construită la Holboca. Sunt sisteme foarte sigure în exploatare, de capacități reduse, care nu presupun accidente de tip Cernobîl. Capacitățile lor merg până într-o sută de megawați putere instalată, de circa zece ori mai mult decât un grup de la Cernavodă”, a declarat Chirica.

El a adus un șir de alte argumente în favoarea amplasamentului de la Holboca, cum ar fi infrastructura existentă, ce poate fi adaptată în baza unor investiții relativ reduse, posibilitatea de a realiza o bună conexiune cu sistemul energetic național din România, prin folosirea și adaptarea echipamentelor deja existente, distanța mică față de sursele de apă necesare bunei funcționări a unei centrale atomoelectrice, spațiul generos existent, dar și distanță rezonabilă față de orice așezare locuită, care ar elimina un eventualul pericol la care poate fi supusă populația din zonă.

Menționăm, în acest context, că vicepremierul Andrei Spînu a anunțat, pe 12 noiembrie, că a fost semnat contractul de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV, pe o lungime de aproximativ 158 kilometri, de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău. Lucrările vor fi realizate de compania indiană KEC International, desemnată câștigătoare a unei licitații internaționale, și urmează să fie finalizate în termen de 42 de luni de la semnarea contractului. Potrivit autorităților, noua linie Vulcănești – Chișinău este necesară pentru a permite funcționarea stabilă a interconectării transfrontaliere între R.Moldova și România, dar și a stației Back-to-Back (BtB), care va fi construită în aceeași perioadă cu linia.

Valoarea estimată a acestor lucrări este de circa 260 de milioane de euro, acesta fiind cel mai mare și costisitor proiect energetic inițiat de R.Moldova în anii independenței.

Revenind la inițiativa primarului de Iași, Mihai Chirica, presa din România amintește că Secretarul SUA pentru Energie, Jennifer M. Granholm, și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au anunțat la începutul acestei luni încheierea unui nou parteneriat comercial între compania americană NuScale Power și Societatea Națională Nuclearelectrica. „Noul acord are potențialul de a avansa implementarea primului reactor modular mic (SMR) din Europa în România până la sfârșitul deceniului și ar putea poziționa România ca un potențial hub pentru producția SMR în regiune”, arată comunicatul de presă emis cu acea ocazie.

NuScale Power și Societatea Națională Nuclearelectrica au convenit să lucreze în vederea instalării unei centrale NuScale SMR în România  până în 2027/2028.

Totodată, presa românească notează că, în prezent, tehnologia SMR este una experimentală, nu are aprobările necesare nici în UE, nici în România și nu este instalat, la nivel mondial, niciun SMR care să fie folosit pentru uz  civil.