Pe la mijlocul anilor `70, Catedrala Nașterea Domnului din inima Chișinăului era grav despuiată și transformată de comuniști într-o simplă Sală de expoziții și alte „măsuri culturnice”… Manifestările artistice derulate într-un spațiu damnat, în fond, luminos și închis în același timp, mai mult respingeau vizitatorii perindându-se mut prin acel peisaj insolit. Fără crucea de pe cupola sublimă, fără Clopotnița din față, aruncată în aer de regimul bodiulist, cu murii văruiți și păsările fâlfâind prin altar, Catedrala semăna cu o măicuță ghemuită în așteptarea altor suplicii…
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEÎntr-un miez de toamnă sonoră, totuși, am intrat atunci în spațiul Catedralei ca într-un miez agurid de gutui auriu. Pe simezele improvizate, care acopereau stângaci pereții vandalizați se expuneau, în principiu, mostre de artă realistă, triumfalistă, fadă. Trei erau operele care mi-au reținut atenția: Geneza lui Mihai Grecu, tripticul Meșterul Manole de Igor Vieru și Autoportret în ochelari de Valentina Rusu-Ciobanu. Am zăbovit îndelung în fața lor, le-am contemplat și am revenit în câteva rânduri. Eram atunci într-o derută de creație, citeam febril și colecționam reproduceri, mai ales din epoca postimpresioniștilor și din avangarda europeană, nu credeam să le aflu analogii în pictura basarabeană. Și iată, reperele!
Privirea vie, gravă și concentrată ca o focusare de laser de după ochelarii refractari de nouri și de privitori pasageri, părul rebel și tunica modernă – toate inspiră gradul de maximă concentrare și responsabilizare a Creatorului modern… De atunci până astăzi i-am urmărit și-i descifrez în continuare mesajele metaforice, pline de sens, vibrând de pulsiunile vieții și, totodată, suflate parcă de o evanescentă respirație a metafizicului – inegalabile opere de patrimoniu ale Magistrei Valentina Rusu-Ciobanu. Împreună cu maestrul Glebus formau, în celebra lor căsuță țărănească din tihnita stradă Grigore Ureche, 38, un centru iradiant și coagulant al zbuciumatei elite postbelice basarabene. Portretele maeștrilor Emil Loteanu, Aureliu Busuioc, Ion Druță, Grigore Vieru, Vlad Ioviță ș.a. asigură și astăzi mândria și perenitatea muzeelor chișinăuiene și nu numai. Iar deja clasicele pânze Imponderabilitate, Citate din istoria artei, 1990.Anno Domini frizează înălțimile universalității acestei arte inestimabile. Însă, în spatele lor discret, se ascunde nu doar școala unor August Baillayre, Corneliu Baba, Dali, Kandinski sau Escher, ci și vuietul amenințător al furtunilor ideologice jdanovist-staliniste. Fragmente de trăire crudă pe tabla de șah a destinului…
Grele vremuri, aspre și neprielnice artei, dar cu atât mai nobil și mai candid a trecut prin ele, cu întregul veac în spate, sufletul neprihănit al Fetei din fereastră, al firavei româncuțe în ie strămoșească – suflet ales să salveze ca prin minune prestigiul picturii basarabene, ridicate cu osârdie și rară inspirație la rang de canon.
Este visul oricărui artist să-și zidească în operă măcar ceva din „formula” vie a ființei sale. Cu siguranță, palpitația spiritului din ochii vii și mereu tineri ai Magistrei lor stăpâne suverane – Valentina Rusu-Ciobanu – ne va urmări multă vreme îngânându-ne peste ani cu același laitmotiv al sacralității și al neuitării…
Licăriți în pace, Ochi neadormiți! Lumină lină!
3 noiembrie 2021
Ion Hadârcă
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
