Când femeile trebuie să aleagă între abuz și lipsa de adăpost

412
0
Ileana în curtea Centrului Maternal „Pro Familia” din Căușeni. Fotografii de Natalia Munteanu

Ileana, al cărei prenume real a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea, a încheiat în 2018 relația cu tatăl copiilor săi. El o urmărește, spune ea, amenințând-o că-i va lua viața. După 12 ani de căsătorie, fiind însărcinată cu al cincilea copil, „a înțeles că nu va fi nimic bun mai departe”. Nu avea bani pentru a-și închiria singură o locuință. Așa că a luat documentele, a împachetat cât a putut transporta fizic în timp ce ducea patru copii, a chemat un taxi și a revenit la părinții săi.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

A lucrat în Rusia, împreună cu soțul său și-a construit o casă, dar a lăsat-o fără să-i pese, gândindu-se la sănătatea ei și a copiilor săi. Ajunsă la casa părintească, cu părinți în vârstă, Ileana s-a adresat la primăria din localitate după ajutor social. Autoritatea locală a îndreptat-o spre Centrul Maternal „Pro Familia” din Căușeni, unde a fost adăpostită câteva luni, a primit asistență socială, psihologică și juridică.

Centrul Maternal „Pro Familia” din Căușeni a schimbat-o complet, spune ea, recăpătându-și încrederea în sine. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” din Chișinău i-a oferit produse alimentare și haine pentru cei mici. Acum locuiește împreună cu părinții săi. A câștigat un grant pentru a-și procura instrumente de construcții. Vrea să ofere servicii de reparație a spațiilor de locuit, astfel sperând să câștige bani pentru a-și educa și crește copiii.

Ai dreptul să trăiești în siguranță!

Aproape trei sferturi din femeile din Republica Moldova (73%) care au avut vreodată un partener intim au fost supuse unei forme de violență. Cea mai răspândită formă de violență din partea unui partener intim este violența psihologică, la care au spus că au fost supuse 71% din femei (cu mult peste media UE, de 43%). O treime dintre femei (33%) au afirmat că au fost supuse violenței fizice din partea unui partener intim pe parcursul vieții, conform Studiului „Bunăstarea și siguranța femeilor”, realizat de OSCE în 2019.

Jucăriile unui copil din centrul de plasament temporar

Lipsa de adăpost e una dintre cauzele principale pentru care femeile nu-și părăsesc partenerii violenți. „Unde aveam să merg cu cinci copii? Puteam să ajung până la Poliție. Știam cât de agresiv este. Au fost emise două ordonanțe de protecție. Poliția spunea că n-are ce să-i facă. A stat închis, iar când a ieșit din pușcărie a început să bea. El rezolvă problemele prin bătaie. În localitate mulți au fost bătuți de el”, mărturisește Ileana. Totuși, femeia a găsit puterea interioară pentru a rupe lanțul vicios al violenței, iar viața ei s-a schimbat în bine.

Stereotipurile transmise din generație în generație și dependența financiară sunt alte motive pentru care femeile stau lângă agresori, aflăm de la Cristina Munteanu, directoarea Centrului Maternal „Pro Familia”. Potrivit Cristinei, ele pleacă atunci când sunt pregătite, când au resursele interioare și cunoștințele necesare.

Este mai ieftin să prevenim decât să combatem

Anual, Centrul Maternal „Pro Familia” găzduiește 60 de femei care fug de un partener abuziv. Ele pot sta aici de la o lună până la trei luni. „Ceea ce este foarte puțin. Reabilitarea de criză durează doar o lună. După trei luni, căutăm oportunități: le găsim rudele, le ajutăm să-și găsească o locuință temporară sau permanentă, facilităm procesul de angajare în câmpul muncii. Dacă sunt independente financiar, atunci e mai ușor pentru ele să rupă lanțul violenței”, explică Cristina Munteanu.

Cristina Munteanu, directoarea Centrului Maternal „Pro Familia” din Căușeni

Clădirea are camere dotate cu paturi, plăpumi și jucării pentru copii. Există grup sanitar, bucătărie și spălătorie de haine. Centrul oferă asistență socială, psihologică, medicală, juridică și plasament temporar victimelor și copiilor lor.

Cea mai ieftină și cea mai bună metodă este prevenirea”, susține Tatiana Andrieș, psiholog la Centrul Maternal „Pro Familia” din Căușeni. „La grădiniță ar trebui să se pună accent pe comunicarea eficientă, pe comunicarea non-violentă și pe toate aspectele care țin de relaționare, nu în clasele de liceu. În primii șapte ani copilul asimilează cea mai mare cantitate de informații de pe tot parcursul vieții. Mai bine e să prevenim decât să ajungem la problemă. Pentru a combate violența trebuie o echipă întreagă de oameni specializați care nu se formează într-o zi. Psihicul omului nu poate fi schimbat într-un termen scurt”, menționează Tatiana.

Tatiana Andrieș, psiholog la Centrul Maternal „Pro Familia” din Căușeni

Cifrele indică faptul că cea mai mare parte a cheltuielilor este alocată pentru atenuarea cazurilor de violență în familie în detrimentul activităților de prevenire. Cele mai mari costuri sunt suportate de sectorul de sănătate, în special, pentru tratamentul spitalicesc al victimelor, iar pe locul doi se află sectorul juridic, arată Raportul de estimare a costurilor violenței în familie și a violenței împotriva femeilor din Republica Moldova, elaborat de Centrul de Drept al Femeilor, cu suportul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Biroul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în Republica Moldova. 

Ordonanța de protecție

Femeile ar putea fi salvate de furia soților violenți prin aplicarea eficientă a ordonanței de protecție. După pronunțarea de către judecător a ordonanței de protecție, agresorii sunt obligați să poarte o brățară electronică, instalată la mână sau la picior. „Brățara arată dacă el s-a apropiat de domiciliu, de victimă, de locul de muncă”, spune Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP). Agresorii sunt monitorizați 24 de ore din 24 de către INP. „Telefonul victimei e legat de brățară. Mesajele primite de victimă prin sms îi permit să înțeleagă din ce direcție vine pericolul”, afirmă Iavorschi.

Potrivit lui Andrei Iavorschi, doar 4,9% dintre persoanele care au fost supuse monitorizării electronice au încălcat ordonanța de protecție în anul 2021. „În anii precedenți am avut 70% de încălcări ale ordonanței de protecție, dar acum avem 4,9%. Din 100 de ordonanțe 70 erau încălcate în anii trecuți, iar azi patru ordonanțe sunt încălcate la o sută de cazuri”, declară Andrei Iavorschi.

Am observat că după monitorizarea electronică a scăzut numărul hotărârilor judecătorești definitive legate de violența în familie. Subiecții care au fost supuși monitorizării electronice, la nivel empatic, au conștientizat problema, deoarece erau obligați să nu se apropie de domiciliul lor timp de trei luni. Și-au dat seama de conflict, s-a deschis comunicarea dintre parteneri, fapt care a dus la soluționarea conflictului dintre ei”, explică schimbarea Andrei Iavorschi.

Brățara electronică

Întreținerea zilnică a unui condamnat costă 300 de lei, iar monitorizarea timp de o zi a unui agresor e de 3,20 de lei, aflăm de la Andrei Iavorschi. Potrivit șefului INP, dacă s-ar aplica brățări electronice și pentru ordinele de restricție atunci practic am putea combate violența în familie. „Anual, Poliția emite între două și patru mii de ordine de restricție. Dacă ar fi să aplicăm la toți patru mii de agresori – probabilitatea ca să diminuăm violența cu 90% e una foarte înaltă. Pentru aceasta avem nevoie de rezultatul studiului de fezabilitate efectuat de INP, de resurse financiare și de modificarea legii privind ordinele de restricție”, declară Iavorschi.

O brățară costă 6400 de lei, funcționează patru ani și e utilizată pentru 15 oameni. Monitorizarea electronică a început să fie implementată din 2017, însă a devenit obligatorie pentru ordonanțele de protecție abia din ianuarie 2021. În Republica Moldova s-au aplicat peste 280 de brățări electronice, conform INP.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here