Vremea relaxării

617
0
Scriitorul Mircea V. Ciobanu
Scriitorul Mircea V. Ciobanu

Cum așa, veți întreba, adineaori spuneai că fiecare trebuie să-și facă meseria, că destinul fiecăruia e în mâinile lui, iar acum ne îndemni să ne relaxăm. Fiți pe pace. Nicio contradicție. Pe lângă responsabilitatea fiecăruia în fața provocărilor, există o nuanță în economia treburilor majore, care s-ar numi diviziunea muncii. Dacă nu ne-a tăcut gura de grija țării atâtea luni de zile, de ce nu ne-am lua și noi o pauză? Mai ales că, iată, are cine pune țara la cale. Avem o garnitură de miniștri gata să guverneze neîmpiedicați de nimeni un ciclu electoral deplin. De ce nu ne-am relaxa, lăsându-i să-și mai bată capul și ei?

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Simplu spus, acum, după toate eforturile noastre de a produce schimbarea, convingând lumea să voteze noul curs strategic, stând la rând la secțiile de votare (de aici, dar și din toată lumea), e timpul să neamintim de Caragiale și mai lăsăm câte ceva în grija statului, că el, vorba clasicului, ce |altă| treabă are? Conform unei tradiții/ înțelegeri cavalerești neoficiale, orice nou guvern are la dispoziție vreo sută de zile până a da primele roade, până a-și developa vectorii și strategiile reale. Iar asta înseamnă că până la mijlocul lunii noiembrie noi putem să ne relaxăm. Putem să nu ne forțăm mințile: are cine!

Are rost să comentăm acum numele guvernanților anunțate de premierul desemnat? Mă rog, dacă vrem să ne aflăm în treabă, am putea să cârcotim, de vreme ce asta ne e sportul preferat. Doar că ce rost are? Mai ales că unii se vor îngrijora de lipsa de experiență, iar alții (alde subsemnatul) vor aplauda tocmai această înnoire radicală, cu pensionarea dictaturii eternei nomenclaturi. Noii miniștri abia își încep cariera, multe lucruri vor fi surprinzătoare și pentru ei, nu doar pentru noi. Responsabilitatea este enormă, având în vedere că nu mai poți pune eventualele eșecuri pe seama altora. Susținerea politică e absolută, puterea e absolută, eschivările vor fi contraproductive, iar eșecurile vor putea să însemne finalul unor cariere… încă neîncepute.

S-ar părea că experiența noului guvern abia începe. În realitate însă, unii au luat deja lecții de guvernare în anii ministeriatului Maiei Sandu, dar, mai ales, în scurtul răstimp al guvernării echipei ACUM, în vara lui 2019. Cele vreo sută șaizeci de zile de antrenament pe viu pot fi o bună lecție, pentru cei care au vrut s-o însușească. Fără aroganță, fără aere birocratice, dar, mai ales, fără atitudine concesivă față de propriile erori. Dimpotrivă, fiind atenți la pașii mai puțin fermi, mai puțin eficienți și mai puțin corecți. Aș fi ultimul care s-ar apuca de dat sfaturi, dar unul, venit dintr-o experiență personală, l-aș oferi. Când vă critică cineva (cel mai adesea, pe nedrept, crede fiecare dintre noi, pentru că nu se poate ca noi să fi greșit prea tare), după prima reacție de împotrivire și de revoltă, lăsați materia să se decanteze și… reveniți la cele spuse peste un timp (fără să dați seamă nimănui de acest exercițiu introspectiv). Analizați-vă pașii priviți cu ochii oponentului. Veți găsi în acea critică (nedreaptă, da) câteva sugestii, câteva sfaturi de neprețuit. Folosiți-vă de aceste fărâme de aur ascunse în noroiul cu care ați fost stropit, ele vă aparțin în întregime, ați îndurat pentru ele. Simplu spus, lăsați criticii să lucreze pentru voi, pentru performanțele voastre, de vreme ce oricum nu le tace gura.

Iar în privința relaxării noastre, a muritorilor de rând, chiar asta am avut în vedere. August e vremea când împărații, politicienii, patronii și administratorii se odihnesc. Iar cum voi tocmai v-ați amintit că sunteți stăpânii propriului destin, e vremea să vă relaxați și voi, împărătește. Mai ales că acum are cine să lucreze: avem guvern (desemnat, la ora scrierii acestui text), care are de descurcat multe ițe. Iar de vreme ce toate în stătulețul acesta au demarorul și frâna în Casa Guvernului, până la resetare, ne putem relaxa…

Un prieten îmi trimite (probabil, de la un alt prieten – așa se face raiul lecturilor permanente) un text de Ray Bradbury. O instrucțiune de folosire a căldurii lui august: „August trebuie distilat încet, precum lichiorul de pere. Apoi turnat într-un țoi și gustat câte o picătură, privind la soare prin sticla păhărelului. Nopțile lui august trebuie diluate cu flacăra lumânărilor, cu laptele turnat în farfuria spiridușului, cu torsul pisicii și cântecul greierilor. Zilele lui august trebuie puse ca semne de carte între pagini, ca să poți scutura apoi căldura lor într-un noiembrie rece și umed, luând aceste cărți de pe raft. Nu strigați la fiecare colț: «Vai, iată-l și pe august, iată și toamna!» Unde vă grăbiți? Opriți orologiul. Serviți în doze mici, picătură cu picătură”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here