Uitați pe timp de pandemie, necesari în alegeri

Comisia Electorală Centrală și-a revizuit hotărârea cu privire la organizarea celor trei secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului – la Corjova și Bender. Încercarea de a deschide aceste trei secții de vot unde nu au acces autoritățile statului a bulversat opinia publică, dar și pe oamenii din Corjova, care pe parcursul pandemiei au trecut prin multiple greutăți fără ca vreun politician ori oficial de la Chișinău să discute cu ei ori să încerce să-i ajute. Decizia a fost criticată și de SIS, partidele proeuropene, dar și de experți în problematica transnistreană.

Fostul primar de Corjova, Valeriu Mițul, își amintește că la alegerile parlamentare din 2001, 2005, dar și la celelalte scrutine, până în 2011, când a fost deschisă ultima oară o secție de votare la Corjova, grupuri de așa-numiți „apărători transnistreni” blocau accesul spre clădirea unde era amenajată secția de votare. În 2011, secția de vot a fost vandalizată chiar în ziua scrutinului.

Un deceniu, fără politicieni și întâlniri cu alegătorii

„Atunci au fost aduse două autocare cu ruși, cazaci, provocatori de la Tiraspol. Secția a fost deschisă în incinta Liceului „Mihai Eminescu”. Au distrus mese, uși, au existat riscuri atât pentru membrii Comisiei electorale, cât și pentru alegători. E ciudată această tentativă a membrilor CEC de a deschide din nou o secție de votare deși situația nu s-a schimbat între timp”, menționează fostul primar.

În ultimii zece ani, niciun politician nu a descins la Corjova, Dubăsari. Nici chiar socialiștii și comuniștii care au agreat decizia CEC de a deschide aici secții de vot nu au organizat nicio întâlnire cu oamenii din această localitate.

„În sat nu ajung nici Dodon, nici Voronin. Nimeni. La fostele alegeri, veteranii, care au aderat la un partid ori altul, mai făceau agitație. Eu personal, fiind membru al PLDM, le vorbeam oamenilor și făceam agitație pentru acest partid. Acum informația ajunge cu greu prin puținele posturi tv, cum ar fi Moldova 1, care mai sunt recepționate aici, iar agitație nu mai face nimeni. Cum să deschizi o secție de vot dacă oamenii sunt absolut neinformați? A fost o încercare care convenea socialiștilor și comuniștilor. Din moment ce decizia a fost anulată, vom vota deja ca și la ultimele scrutine, la Cocieri”, mai spune fostul primar.

MECC se opune deschiderii secției de votare în liceu

Actualul primar de Corjova, Sergiu Oprea, ne-a informat că a fost consultat de membrii CEC care s-au interesat unde ar putea fi deschisă secția de vot.

„Le-am spus că nimeni nu le poate garanta securitatea nici a candidaților care ar dori să facă aici agitație electorală, nici a observatorilor ori a alegătorilor în ziua alegerilor. Mi-au spus să deschidem secția unde a mai fost, la liceu. Dar zilele acestea am primit o scrisoare în care Ministerul Educației interzice deschiderea secției de vot în incinta liceului. Cei de la CEC au propus să anunțăm deschiderea secției în incinta liceului, a primăriei, iar cu două săptămâni înainte de alegeri să schimbăm localul. Miercuri, urma să vină o comisie ca să decidem dacă se poate sau nu să deschidem secția de votare. Din moment ce Comisia Electorală și-a revizuit decizia, cred că vom vota ca și mai înainte la Cocieri. Problema e că aici nu se simte că suntem în campanie electorală și oamenii în mare parte nu au acces la informația candidaților electorali”, ne spune Sergiu Oprea.

Cel mai dificil le-a fost locuitorilor din această localitate în perioada pandemiei, când satul a fost izolat de Chișinău, iar la intrările și ieșirile din sat au fost montate camere video. Oamenii nu aveau acces la medicamente și nici la medicul de familie de la Centrul de sănătate din satul vecin, Cocieri. Primarul lua rețetele și tot el le aducea medicamentele compensate pensionarilor. Potrivit autorităților locale, oamenii și-ar dori ca localitatea să intre în albia normalității, să fie permanent în vizorul autorităților statului și al politicienilor și nu doar atunci când cineva ar putea trage foloase din circumstanțele care le împovărează traiul.

Expertul în problematica transnistreană, fost membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu, consideră că decizia inițială a Comisiei Electorale Centrale era provocatoare deoarece crea premise pentru falsificarea scrutinului și putea genera destabilizări în Zona de Securitate.

Ion Leahu: Există riscuri de falsificare și incidente în Zona de Securitate

„În 2001 și în 2005 autoritățile separatiste au opus rezistență. Au existat confruntări între poliție și miliție. La Corjova avem primărie. Dacă s-ar fi ajuns la o înțelegere între Biroul de Reintegrare și Tiraspol, CEC și CUC, că se pot organiza alegeri fără provocări, acest lucru ar fi fost posibil la Corjova. Dar oricum nimeni nu ar fi putut garanta corectitudinea procesului electoral și securitatea oamenilor în ziua alegerilor”, a punctat Ion Leahu.

Este însă de neconceput decizia inițială a CEC, de a deschide secții de votare la Bender, spune expertul. Aici nu există primărie și nici activiști locali care ar putea fi antrenați în procesul electoral, lucru știut de membrii CEC. „O astfel de decizie crea toate circumstanțele pentru falsificarea votului. Ba chiar mai mult, exista riscul ca, în caz de provocări și degenerare a situației, Tiraspolul să ceară eliminarea poliției din regiune, iar acest lucru ar fi fost mult mai grav pentru Chișinău”, spune Ion Leahu.

Expertul a mai adăugat că, din experiența ultimelor alegeri, este clar cine se află în spatele acestei inițiative, și anume Blocul socialiștilor și comuniștilor. S-a dorit ca votanții să nu mai fie transportați cu autocarele în localități controlate de Chișinău, ci să fie duși direct la secțiile de vot, unde nimeni dintre observatorii naționali și internaționali să nu poată opri derapajele.

„Învoire” de la liderul separatist

Amintim că, săptămâna trecută, șefa Biroului, Olga Cebotari, a trimis o scrisoare adresată așa-numitului ministru de externe de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, în care îi cere permisiunea de a deschide secții de vot în această regiune. Decizia Chișinăului de a cere învoire unui lider separatist a fost calificată drept umilință și a fost criticată dur de comentatorii politici de la Chișinău.

Totodată, misiunea de observare Promo Lex a constatat în ultimul său raport că, deși la alegerile din 2020 au votat mai puțini alegători din regiunea transnistreană decât la parlamentarele din 2019, pentru scrutinul din 11 iulie 2021 CEC a decis instituirea a 44 de secții de vot, cu două secții mai mult.

Observatorii Promo-Lex au atras atenția opiniei publice că cele trei secții de votare care urmau a fi instituite în orașul Bender și în satul Corjova, în condițiile în care autoritățile statului nu au un control efectiv asupra acestor localități, „creează riscuri semnificative pentru securitatea procesului electoral și a participanților la acesta”.

De cealaltă parte, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că CEC nu a consultat instituția în luarea hotărârii menționate, în materie de riscuri și amenințări din partea regimului de la Tiraspol, care în permanență s-a opus și a interzis desfășurarea pe teritoriul controlat de el a oricărui tip de exercițiu electoral național.

În cadrul ședinței de marți, 15 iunie, CEC și-a revizuit decizia. Potrivit reprezentanților instituției, acest lucru s-a produs ca urmare a discuțiilor din cadrul Comisiei Unificate de Control pe marginea subiectului, dar și pentru a nu admite „acțiuni ce ar putea periclita buna desfășurare a procesului electoral”.

CEC mai informează că la luarea deciziei a ținut cont și de opinia Inspectoratului General al Poliției care a constatat dificultăți pentru forțele de ordine în asigurarea bunei funcționalități a procesului electoral.

În context, CEC mai precizează că a dispus organizarea a 41 de secții de votare distincte pentru alegătorii din stânga Nistrului. Este vorba de aceleași secții care au fost deschise la ultimul scrutin, la care observatorii naționali și internaționali au constatat numeroase abateri legate de coruperea și transportarea organizată a votanților, dar și lipsa accesului candidaților și al informației despre scrutin la electorii din stânga Nistrului.

Între timp a crescut și numărul alegătorilor din stânga Nistrului din Registrul de Stat al Alegătorilor. În 2014, în regiunea transnistreană controlată de autoritățile secesioniste figurau 211 mii de potențiali alegători, la alegerile prezidențiale din 2020 figurau circa 250 de mii de alegători, iar actualmente, potrivit informației prezentate de CEC, sunt 258 598 de cetățeni, cu circa 8500 de alegători mai mult ca în toamna anului trecut.