Curtea de Apel și CEC ezită să decidă o revizuire a deciziei cu privire la numărul secțiilor de votare de peste hotare

898
0
Londra, 15 noiembrie 2020. Foto: Maxim Oprea

Curtea de Apel (CA) Chișinău a evitat să ia luni, 7 iunie, o decizie cu privire la refuzul Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide mai multe secții de votare pentru cetățenii R.Moldova din diasporă. Un complet de judecători, format din magistrați compromiși anterior prin decizii cu tentă politică, a amânat până joi, 10 iunie, examinarea demersului depus de blocul electoral al lui Renato Usatîi, pe fundalul unor proteste ce s-au desfășurat la sediul CEC, dar și al unor critici dure din partea experților și al politicienilor, care consideră că decizia CEC este ilegală. Mai mult, și membrii CEC, care s-au întrunit într-o ședință extraordinară, au ezitat să-și revizuiască propria decizie privind doar 139 de secții în străinătate, față de 190 – câte au fost propuse de Ministerul de Externe –, urmând să discute acest subiect din nou marți, 8 iunie.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Propunerea privind amânarea subiectului a venit din partea vicepreședintelui CEC, Vladimir Șarban.

La ședință au lipsit însă trei dintre cei cinci membri ai CEC care au votat pentru limitarea numărului de secții de votare peste hotare la doar 139, la fel ca la prezidențiale. Au absentat Veaceslav Agrigoroaie, Andrei Volentir și Vasile Gafton.

Înainte de această amânare a CEC, CA Chișinău a respins cererea de recuzare a judecătorului Anatolie Minciună, unul dintre cei care au exclus formațiunea lui Renato Usatîi din lupta electorala la alegerile din 2014. Curtea a continuat ședința după o pauză îndelungată, în urma căreia s-a decis că va reveni la subiectul secțiilor de votare din străinătate abia joi.

Totodată, pe parcursul zilei de luni, alte câteva partide – PAS și PUN – au depus contestații în legătură cu acest subiect.

În acest context, liderii mai multor formațiuni înregistrate deja în lupta pentru alegerile anticipate din 11 iulie au afirmat că PSRM ar fi pregătit un „plan de rezervă” pentru a deturna scrutinul. Astfel, atât Renato Usatîi, cât Igor Grosu, președintele interimar al PAS, sau Andrei Năstase, președintele PPDA, au denunțat intenția mai multor membri ai CEC de a demisiona, pentru a bloca activitatea Comisiei.

Pe de altă parte, secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, autorul propunerii de a limita numărul secțiilor de votare din străinătate la 139, dă vina pe lipsa banilor.

„Propunerile parvenite din partea MAEIE le consider populiste. (…) Legislația indică că alegerile pot fi făcute doar din surse bugetare. Mai avem nevoie de un buget de peste patru milioane de lei pentru a acoperi munca oamenilor care vor fi implicați în aceste secții de vot, sumă care încă nu ne-a fost alocată”, spune el.

Amintim că atât Ministerul de Externe, cât și premierul interimar, Aureliu Ciocoi, s-au arătat „nedumeriți” de refuzul CEC de a deschide mai multe secții peste hotare. „Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare”, potrivit unui comunicat al Executivului în exercițiu. De asemenea, Ciocoi arată că CEC nu a luat în considerare recomandările diplomaților, care au arătat că mulți dintre moldovenii din diasporă nu au reușit să voteze la prezidențialele din 2020, și a „încurajat” Comisia să-și revadă decizia.

Menționăm că, deși a refuzat să deschidă mai multe secții de votare în străinătate, CEC a decis sâmbătă să deschidă 44 de secții – cu două mai mult decât în noiembrie 2020 – pentru locuitorii din Transnistria. În acest context, SIS a avertizat asupra unor riscuri la adresa securității naționale. „Riscurile rezidă în decizia de plasare a trei secții de vot, și anume: una – în comuna Corjova din raionul Dubăsari și celelalte două – în municipiul Bender, localități cu regim sporit de securitate, necontrolate efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și cu imposibilitate de intervenție în cazul apariției unor potențiale incidente”, se arată într-un comunicat al SIS.

La rândul său, președinta Maia Sandu a catalogat decizia CEC ca pe „o batjocură față de sutele de mii de cetățeni care vor să voteze și o încălcare sfidătoare a legii”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE