Răvașe patriotice (III): „Transferați-mă în Moldova, la mine acasă…”

În focul războiului de la Nistru din 1992 s-a format Armata Națională. Primul ministru al Apărării și cel care a depus un efort considerabil pentru a o organiza a fost generalul Ion Costaș. Din toate colțurile fostei URSS veneau scrisori de la militarii moldoveni în care solicitau transferul lor în Moldova, pentru a-și apăra țara.

Continuăm să publicăm scrisori-document din fondurile arhivistice ale RM.

Dorim să slujim Republica Moldova

Ministerul Forţelor Armate al R.M., domnului general Creangă de la cet. Şerban Alexandra A. din or. Drochia

Plângere

Feciorul meu, Şerban Vitalie Ivanovici, a învăţat la Institutul de Medicină din oraşul Chişinău. Terminând anul 4, a trecut la Institutul Militar de Medicină din oraşul Samara. Acum este în cursul 5. Din Moldova ei sunt doar cinci studenţi. În timpul de faţă pe toţi îi alungă, la lecţii nu-i primesc, deoarece Moldova n-a încheiat un contract cu ei. Le spun – ori plecaţi acasă, angajaţi-vă în comisariatele militare, iar în aprilie veţi veni şi veţi susţine examenele de stat.

Domnule general, are nevoie oare statul nostru de medici militari? Sfătuiţi-ne cum trebuie să procedăm, ce să facem? Atâţia ani a învățat şi la urmă să părăsească totul! Noi, părinţii, suntem foarte neliniştiţi în privința viitorului copiilor noştri.

Unul din studenţi s-a adresat la decanatul Institutului de Medicină din oraşul Chişinău, dar acolo nici nu vor să vorbească pe tema aceasta. Unde să ne mai adresăm? Toţi suntem moldoveni şi dorim să slujim Republica Moldova.¹

Vă rugăm să ne răspundeţi cum să procedăm.

Cu stimă faţă de Dvs., părinţii,

Or. Drochia (adresa respectivă) Şerban Alexandra Alexeevna

Rog să fiu transferat în Moldova

Preşedintelui Sovietului Suprem al Republicii Moldova

Tovarăşe preşedinte!

Se adresează către Dvs. militarul unităţii X, locţiitorul comandantului unităţii, locotent-colonelul Grosu V. A.

În legătură cu destrămarea URSS şi crearea unor state independente pe fostul teritoriu al URSS, rog să-mi acordaţi sprijin în transferarea mea din unitatea unde sunt cu serviciul la un serviciu pe teritoriul Republicii Moldova.

M-am născut în 1951 în raionul Floreşti, de naţionalitate sunt moldovean, vorbesc fluent rusa şi moldoveneasca. Am absolvit şcoala militară, am făcut serviciul la diferite funcţii pe teritoriul URSS şi peste hotare. În 1984 am absolvit Academia Militară de Transport şi Aprovizionare. Sunt căsătorit, am un copil. La momentul actual locuiesc în or. Birobidjan în funcţia sus-numită. Sper că cunoştinţele şi experienţa mea vor putea servi poporului meu la noul loc de serviciu, deoarece eu am refuzat să jur credinţă Federaţiei Ruse. Rog să mi se expedieze documentele corespunzătoare pentru transferul meu în Moldova.

Cu respect locotenent-colonel V. Grosu.²

9 ianuarie 1992

Rog să fiu înrolat în Armata Naţională!

Bună ziua, domnule general Costaş!

Domnule general! Vă scrie ostaşul în rezervă Chercheja. Am o rugăminte către Dvs. Despre mine: sunt moldovean, născut în 1960 în raionul Nisporeni, satul Găureni. Am făcut armata în rândurile armatei sovietice în anii 1980-1982, genul de armată – unităţile de aeropurtate cu destinaţie specială, cercetaş. Acum locuiesc în satul Dobruja, raionul Botanica, şi lucrez muncitor la fabrica de carton. Sunt la curent cu starea politică din republică, despre intervenţia cazacilor şi gardiştilor ruşi bine înarmaţi de armata 14 rusă în Transnistria. Am răspuns la chemarea colonelului Chirtoacă şi altor ofiţeri ai Armatei Naţionale din Moldova, ca rezerviştii doritori de a se înrola în armată să se adreseze la comisariatele militare raionale, unde vor fi înrolaţi în armată.

Eu aşa şi-am făcut, am mers la comisariatul Botanica şi m-am înscris. A doua zi am fost chemat de un colonel rus, care mi-a spus că sunt luat în evidenţă şi că în raion (Botanica, Chişinău – Al. M.) se formează un batalion de apărare a oraşului. Şi asta a fost tot.

Domnule general! Dumneavoastră sunteţi la curent, făcându-vă slujba în aviaţie, că unităţile cu destinaţie specială nu au nevioe de tancuri sau de altă tehnică militară, care la noi în republică nu prea este.

(…)Domnule general, să formaţi o campanie sau un pluton de băieţi, care au făcut slujba la „destinaţie specială” sau cercetaşi şi să fie trimişi în ajutorul poliţiei.

Acum îmi fac serviciul la poliţia auto din Sângera, Chişinău, şi mi-e ruşine când se opresc poliţiştii la postul din Tighina şi ne zic că aşa băieţi ca noi trebuie să steie cu noi în Transnistria.

Rog să fiu înrolat în armata naţională şi să fiu trimis în Transnistria. Acolo e locul meu şi nu voi lupta mai rău decât cei care au slujit la infanterie sau tancuri.

Vă rog ca scrisoarea mea să nu fie publicată în gazete sau la televiziune. Îmi trimiteţi numai chemare şi gata. Trebuie să înţelegeţi că am trei copii şi soţie.

22 aprilie 1992.

Adresa mea: Moldova, or. Dobruja (adresa respectivă) Chercheja Fiodor Fiodor.³

Rog să fie transferat în Moldova

Ministrului Apărării RM, Costaş I. G.,

Rog să fie examinată cererea şi posibilitatea de a fi înrolat în armata naţională dl Martâniuc Iurie Grigorie, născut în 1966, din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, din Republica Moldova. Dânsul în anul 1989 a absolvit Şcoala Militară Superioară de Aviaţie din or. Daugavpils şi are specialitatea de inginer electromecanic în utilajul balistic pentru aviaţie.

În prezent face serviciul în regiunea Habarovsk în regimentul Zolotaia Dolina nr. X în funcţia de tehnician superior în deservirea armamentului aviatic. Gradul militar e de locotenent superior.

Deputat al poporului din RM P. Tărâţă⁴

din circumscripția nr. 152 Sadaclia,

raionul Basarabeasca

28 februarie 1992

Aduceţi-mi copilul acasă!

Domnule Chirtoacă!

M-am gândit să vă mărturisesc o întrebare. Fiul meu Cheptea Iuri terminând Școala Militară din Samarkand, a fost repartizat în districtul din Caucaz. A fost în Afganistan şi, când s-a terminat, tot în Caucaz e până în prezent. Acum vrea să vină în Moldova, dar nu ştie cum poate face concret aceasta şi cu cine să ţină legătura.

El are gradul militar de căpitan şi vreau să ştiu cum pot face să-mi aduc fiul acasă, la baştină, din Azerbaidjan.

Rog să mă sfătuiţi cum să procedăm.⁵

15 ianuarie 1992

Trebuie să ne apărăm ţara!

Bună ziua, domnule preşedinte!

Se adresează către Dvs. locotenent-colonelul Murzac Victor Constantin. Din anunţul care a fost în ziarul „Izvestia” şi transmis la TV am aflat că Moldova organizează armata sa şi are nevoie de cadre militare.

Eu sunt nevoit să mă adresez direct la Dvs. deoarece nu ştiu ce organizaţie se ocupă de acest lucru. Sunt de acord în această perioadă grea să pun cunoştinţele mele în slujba poporului meu şi să trec cu serviciul militar în Moldova.

Câteva cuvinte din biografia mea. M-am născut în anul 1956 în satul Cuhureştii de Sus, raionul Cotiujeni (acum Camenca). În anul 1977 am terminat Şcoala Militară din oraşul Poltava. Serviciul militar l-am făcut în mai multe regiuni în forţele armate terestre (antiaeriene). Am practică de lucru cu colective mari de oameni şi tehnică antiaeriană diferită. În 1990 am terminat Academia Militară din oraşul Kiev. În prezent sunt doctorand tot la Kiev.

Scuzaţi de greşeli, 18 ani în militărie, de aceea vorbeam rar în limba mea.

Vă felicit călduros cu alegerile care vor fi pe data de 8 decembrie şi vă doresc succes.

Cu stimă, V. C. Murzac

P. S. În prezent în academie sunt patru moldoveni şi toţi aşteaptă răspuns.

Intrată la 20 decembrie 1991.⁶

Dorim să ne întoarcem în patrie!

Preşedintelui Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur, .

Soţul meu este militar şi face serviciul militar în Bielorusia. În anul 1992 serviciul său se va încheia şi noi, moldovenii băştinaşi, din satul Trebisăuţi, raionul Briceni, dorim să ne întoarcem în patrie, la Briceni, dar bani pentru a procura un apartament nu avem. De privatizat nu avem ce. Vom avea noi posibilitatea de a primi locuinţă? Soţul are dreptul la facilităţi stabilite de hotărârea Consiliului de Miniştri din 17 ianuarie 1983. Soţul ar putea aduce folos republicii, având numai 45 de ani şi fiind în grad de maior. Rugăm ca răspunsul să-l trimiteţi pe următoarea adresă (urmează adresa şi numele Lisnic Alexei Vasilievici).

Cu multă stimă şi respect, Nelly Lisnic Vasilevna,⁷

9 decembrie 1991.

Vreau să aduc folos poporului meu

Preşedintelui RM, domnul Mircea Snegur, de la maiorul Serviciului Medical Bazic Iuri Nicolaevici

Stimate domnule preşedinte, rog să studiaţi posibilitatea transferului meu pentru serviciul de mai departe în statul suveran Republica Moldova. Prin serviciul meu în aceste clipe grele pentru RM vreau să aduc folos poporului meu.

Eu, maior al Serviciului Medical, Bazic Iuri Nicolaevici, sunt născut în 1957 în or. Chişinău, de naţionalitate moldovean. În 1974 am absolvit şcoala medie din satul Gribova, raionul Drochia, şi am devenit student în anul I la Institutul de Medicină din Chişinău. În 1980, am fost repartizat pentru serviciu într-o unitate militară din oraşul Abakan în funcţia de şef al serviciului medical al batalionului. În 1987, am fost transferat în unitatea militară din oraşul Tiumen, în funcţia de şef al serviciului medical al direcţiei căilor ferate. În decembrie 1990, am fost numit în funcţia de şef al Spitalului Militar din oraşul Omsk, funcţie în care mă aflu până în prezent.

În anul 1986, prin hotărârea Prezidiumului Suprem al URSS, am fost decorat cu medalia „Pentru serviciul militar emerit” cat. I. De asemenea sunt decorat cu medalia „Pentru serviciului medical impecabil” şi cu alte distincţii jubiliare. Am făcut cursuri de specializare în cardiologie şi pulmonologie. Părinţii mei locuiesc în satul Năduşita, din raionul Drochia. Sunt căsătorit şi am doi copii. Am un apartament cu trei camere în oraşul Omsk. Stimate domnule preşedinte, decizia Dvs. o aştept la următoarea adresă….

Bazic⁸

10 decembrie 1991

Alexandru Moraru

istoric-arhivist, publicist