,,Vise din cealaltă Basarabie”

Interviu cu pictorița Galina Vieru despre expoziția „Lumea în halate albe” din holul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”

Din 16 aprilie până la sărbătorile pascale, în holul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, medicii și pacienții pot contempla expoziția cu genericul „Lumea în halate albe”, autoare – pictoriţa Galina Vieru, originară din Puțintei, Orhei. Expoziția cuprinde 20 de lucrări, cu tematici diferite, dar din același context: arhitectură verniculară, naturi statice cu ie, compoziții figurative, toate acestea având în comun elemente din ornamentul, cromatica și peisajul tradițional.

• De ce ați ales anume Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” pentru a vă expune lucrările?

Acest spital îmi este mai aproape de suflet. Aici mama mea a făcut mai multe tratamente și tot aici s-a stins în 2018. Le sunt recunoscătoare medicilor, care întotdeauna au făcut totul, pentru atitudine grijulie, profesionalism și pentru căldura sufletească de care au dat dovadă, de fiecare dată când veneam cu mama aici.

• De unde se trage denumirea expoziției?

„Lumea în halate albe” dezvăluie ceea ce noi cunoaștem mai puțin despre medici: universul interior, sensibilitatea de care dau dovadă și dragostea pentru frumos. Cunoscându-i mai în de aproape, am rămas plăcut surprinsă de cât de dornici de creație sunt. Halatul alb îi face să arate tari ca piatra, siguri, puternici, dar lumea pe care am descoperit-o în forul lor interior este de o sensibilitate rară.

• Majoritatea picturilor redau imagini statice și peisaje desprinse din realitatea rurală.

Da, îmi doresc ca prin intermediul picturii să fac lumea să îndrăgească viața de la sat, arhitectura verniculară, simbolurile etnografice, cromatica și ornamentul, semnificațiile lor etc. Suntem atât de norocoși că am moștenit o cultură atât de bogată și de diversă. Pentru a o arăta tuturor, ar fi firesc să o cunoaștem, să o iubim, să învățăm prin artă care sunt originile noastre.

• Cât timp ați dedicat unei lucrări?

Lucrările cer timp diferit, unele le faci dintr-o răsuflare, altele te țin lipit de șevalet zile întregi. Cred că timpul nu este o unitate de măsură a valorii unei creații, dar emoția, viața ce o lași în ea, povestește despre cât de scumpă (sufletului) poate fi.

În fiecare lucrare investesc suflet și o parte din mine, e dificil să alegi care îți sunt mai dragi. Totuși, „Dorul meu plecat de acasă”, „Cântecul cerului” și „Vise din cealaltă Basarabie” îmi sunt mai aproape, deoarece le-am pictat în momente importante, deosebite pentru mine, din punct de vedere emoțional.

• Pe lângă „Lumea în halate albe” urmează a fi evidențiați și alți eroi din prima linie?

Cred că totuși medicii sunt principalii eroi ai vremurilor noastre. Ei au uitat ce înseamnă timp liber, plăceri sufletești, sărbători în familie… De fapt, le sunt recunoscătoare tuturor oamenilor care, în pandemie, s-au dedicat complet profesiei și datoriei lor. Pentru mine toți sunt niște eroi. După medici, cred că profesorilor le este cel mai greu, deoarece programul lor se schimbă de la o zi la alta, având din ce în ce mai mult de lucru.

• Ați fi dedicat o expoziție medicilor dacă n-ar fi existat pandemia de Covid-19?

Da, fără îndoială! Medicii merită din plin și întotdeauna să aibă bucurii, și căldură din partea pacienților, pentru a ni le dărui tot nouă, celor care uneori ne lecuim mai ușor cu un zâmbet și cu un cuvânt bun. Eu sunt sigură că pandemia ne va schimba, ne va apropia de oameni, ne va învăța să prețuim clipa, să iubim mai intens și să împărțim cu aproapele frumusețea acestei lumi.

Interviu realizat de Tudorița Postolachi, stagiară