Cu(cu)iul lui Pepelea

336
0
Caricatură de Alex Dimitrov

Misterul anulat

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Am o pată drept în frunte…”

Iurie Badicu

Am o pată drept în frunte,

Toți îmi spun că-i semn divin…

Chiar așa, o pată-n frunte

Nu dispare din senin!

Doamne, ce dumnezeire,

Cât miracol, cât mister!

Este clar c-o nemurire

Mi s-a pregătit în cer.

Ce succes se întrevede!

Muza mă răsfață-n vers…

Parcă nici nu-mi vine-a crede –

Tocmai eu să fiu ales!

M-am gândit s-o-ntreb pe mama,

Ce și cum s-a întâmplat?

Numai dânsa, vă dați seama,

Poate ști cu-adevărat.

– Semnul ce îl porți cu anii,

Râde ea, e-ntâmplător,

Pur și simplu, dragul mamei,

Ai căzut de pe cuptor.

Alexandru-Horațiu FRIȘCU

Aforisme

Moldoveanul nostru, mereu însetat de cunoștințe, nici în beci nu coboară fără o carte.

Muza mea se laudă că-i un înger, dar o surprind uneori călare pe mătură.

S-a gândit oare cineva că n-are cu ce gândi?!

Vorba unui basarabean: La noi, oamenii îs buni; norodu-i rău!

Oricât l-ar educa guvernarea pe cetățean, el totuna va dori să trăiască bine!

E ușor să iubești o „capră”. Mai greu e, după asta, să crești trei iezi!

Mulți oameni mă fac să mă simt fericit. Mai ales, prin lipsa lor.

Potrivit ultimelor evaluări ale savanților darwiniști, 90 la sută din maimuțe au simulat evoluția.

Avem șanse reale să ne salvăm pielea, dacă ne-o vindem!

Nefiind capabil să gândească, îi judecă pe alții…

Nepoțelul meu e un băiețel atât de educat… La patru anișori, deja are șapte ani de-acasă!

Ca să devii prietenul omului, nu e neapărat să fii câine.

E foarte riscant să fii Epigramistul Anului, fiindcă urmează ce e mai greu: să scrii ca Epigramistul Anului!

Un tricou perfect trebuie să se muleze pe sânii femeii atât de strâns încât să i se taie respirația… Bărbatului.

Trebuie să știi foarte bine ce lucruri preferă soția, ca să nu ajungi cu ea prin locurile unde le poate cumpăra.

Ion DIVIZA

********************************************************************

Ion Teodor MEREACRE

Născut în 1955

Unor arheologi

Dimineaţa iată-i sapă,

La amiază dau de apă,

Seara dorm buştean pe-un clin –

Este clar – au dat de vin.

Unor hocheiști

Au o viață…

De bani-gheață

********************************************************************

Fabulă

Rugina şi fierul

Îi zise Fierului Rugina maronie:

– Hai să fim frați, de azi, pentru vecie!

Şi Fierul se lăsă înduplecat,

Pe loc acordul lor a fost semnat;

Astfel, Rugina se îndatora

Că zi și noapte îl va apăra,

Iar Fierul promitea s-o întrețină

Întotdeauna ca pe o regină.

Trecut-au ani, Rugina a-nflorit,

Iar Fierul, ros de ea, a ruginit.

MORALA:

Morala-i clară: nu vă mai grăbiţi

Cu un viclean să vă-mprieteniţi.

Valentin PORTAS

********************************************************************

Valeriu BULAT

Născut în 1952

Ţiganii şi bomba atomică

Nu a fost destul că ne bătuse Dumnezeu chiar imediat după război, prin ’47, cu o foamete cumplită! Pe lângă toate, apăruse şi altă grijă, altă pacoste pe capul oamenilor: bomba atomică! Şi unde mai pui că s-a zvonit că americanii se pregătesc s-o arunce chiar peste ţara noastră! Vă închipuiţi?!… Doamne fereşte!…

Ei, şi ca să nu se întâmple o asemenea urgie, toţi activiştii de partid au fost mobilizaţi la colectarea de semnături, din partea populaţiei, în susţinerea unui Apel de nerăspândire a armei nucleare.

Trebuia adunate cat mai multe semnături. În acest scop sosi la Ursari şi Ştefan Burcă, proaspăt dospit învăţător în satul Bahmut, convins că toată omenirea se uita anume la el, plină de nădejde şi speranţă, că el, tânăr comunist, va isprăvi repede însărcinarea încredinţată de comitetul raional de partid, lucru care-l va acoperi de mândrie şi glorie.

Escapada prin satele călărăşene se încunună de succes. Dar nu şi la Ursari. Acest cătun de ţigani din zona Călăraşilor era o cetate de necucerit şi primul asalt întreprins de activistul nostru eşuă lamentabil. Tânărul bătu, prudent, în retragere şi merse la partid să ceară întăriri.

Reluă asaltul peste câteva zile, după ce se înarmă cu mai multe indicaţii strategice, oferite protocolar de un şef mare de la partid, care strategie însă se rezuma la un sfat: pun’-te bine cu bulibaşa. Dacă l-ai cucerit pe acesta, ai rezolvat treaba!

Cum intră în cătun, fără a ezita o clipă, Ştefan Burcă întrebă primul ţigan întâlnit în cale cam pe unde o fi trăind bulibaşa lor şi porni hotărât într-acolo.

Bulibaşa, împreună cu alţi câţiva ţigani, bea vin în faţa casei şi nu dădu deloc semne de emoţie la apariţia agitatorului, care, salutându-i respectuos pe cei prezenţi, le expuse laconic cauza vizitei şi-l rugă pe bulibaşă să-şi îndemne consătenii să semneze numaidecât Apelul, bineînţeles, cu sugestia că chiar el, bulibaşa, în mod onorabil şi la loc de cinste, să-şi pună iscălitura primul, că aşa-i frumos!

– Eu unul, nu iscălesc, îi luă vorba în seamă bulibaşa.

– Dar de ce?! Dumneata vrei ca americanii să dea peste noi bomba atomică?!

– Nu, nu vreau, dar nici nu iscălesc.

Ştefan Burcă simţi că-i fuge pământul de sub picioare.

– Mata poate nu ştii cât de straşnică-i bomba atomică şi de ce sunt în stare americanii! Dar eu ştiu şi de aceea vă rog frumos să semnaţi Apelul!

– Şi dacă m-oi iscăli, n-o să ne dea boamba ceea?…

– Bineînteles că nu! Dacă vom semna cu toţii, toti cetăţenii, apoi garantat că nu!, învăţătorul simţi cum carul parcă s-a urnit din loc.

– Eu nu mă iscălesc, zise bulibaşa hotărât. Carul se înglodă din nou.

– Dacă mătăluţă doreşti ca americanii să dea bomba, atunci aşa şi spune, dar nu-i opri pe ceilalţi! Mai bine aşa şi spune, că vrei s-o dea pe capul nostru!

– D-apoi de ce au făcut-o? Bineînţeles, ca s-o dea!, nu se lăsa ţiganul.

– Cum s-o dea, omule? ’Neata ştii ce distrugeri face ea?… Prăpădenie, nu alta!, se aprinse de-a binelea agitatorul.

– D-apoi ştiu că n-o s-o dea pe Ursari!

– Chiar aşa!, au dat afirmativ din cap ceilalţi ţigani prezenţi la discuţie.

– Cum aşa, bre? Ori poate voi nu ştiţi cu ce se pot termina asemenea vorbe? Nu şuguiţi, nu vă jucaţi cu statul! Credeţi-mă pe cuvânt, că de nu semnaţi, o veţi păţi rău de tot. Mai în scurt, eu vă întreb pentru ultima dată: semnaţi ori ba?

– Chiar să dea boamba atomică, că eu nu iscălesc şi nici unul n-o să iscălească! Bulibaşa arătă cu mâna spre ceilalţi ţigani, căci, între timp, în ogradă intrase aproape tot satul.

– Da de ce zici, bre, asa? Poate s-a găsi vreunul mai conştient şi o să iscălească?!, făcu disperat Ştefan Burcă.

Ţiganul dădu negativ din cap:

– N-o să iscălească nici unul, iaca. Pentru că nici unul nu ştie carte!

– A-a-a! iată care-i cauza!, se înveseli pe loc activistul. Bine, atunci se rezolvă. Atunci puneţi degetul în dreptul numelui, sau faceţi o cruciuliţă. Aşa ceva puteţi face?…

– Garantat că putem, cum să nu putem?! Cruce putem pune pe Apelul matale!

Într-o jumătate de oră, lista întocmită de Ştefan Burcă era acoperită de cruciuliţe pe toate părţile, pe care, apoi, văzându-le americanii, s-au lăsat păgubaşi şi n-au mai dat bomba aceea atomică nici pe Ursari, nici pe alte sate din Basarabia.

********************************************************************

Vladimir COJOCARU

Născut în 1957

Frumoasele noastre

Icoane dulci ale iubirii,

La care pururea te-nchini,

Femeile-s ca trandafirii

La flori şi, mai ales, la spini.

Mafia noastră

E gravă rău discuţia,
De parcă-ar fi război –

Luptăm noi cu corupţia
Sau luptă ea… cu noi?

Microbistul

Jubilează suporterul –

Şi acasă e pe rol,
Când deschide frigiderul…
Totdeauna strigă: Go-o-o-l!

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here