PRO și CONTRA dizolvării Parlamentului: Alexandru Tănase vs Fadei Nagacevschi

1573
0

Fostul președinte al Curții Constituționale (CC), Alexandru Tănase, anticipează o decizie favorabilă Maiei Sandu în privința alegerilor anticipate, deoarece însăși majoritatea parlamentară a consimțit acest lucru atunci când a refuzat să acorde vot de încredere guvernului Grosu. Problema este însă alta – a fost creat un precedent în istoria R.Moldova când un grup minoritar reușește să dizolve Parlamentul, spune expertul. De altă părere este ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, fost jurist al PSRM, care sugerează că majoritatea parlamentară ar putea să ignore un decret al șefei statului cu privire la dizolvarea Parlamentului.

Tănase, care a fost și ministru la Justiție, e convins că CC va răspunde solicitării Maiei Sandu, care a cerut să fie constatate circumstanțele dizolvării Parlamentului.

„Problema este cum va rămâne acest precedent pentru viitor, deoarece, făcând abstracție de toată retorica care însoțește această intenție de dizolvare a parlamentului și dacă ar fi să analizăm clar faptele, am vedea că, de fapt, un grup minoritar din parlament a reușit dizolvarea parlamentului și în dreptul public și în dreptul constituțional precedentele au un rol extrem de important. Asta înseamnă că și în viitor se poate întâmpla așa ceva. Pentru mine asta contează mai mult decât ce va spune Curtea Constituțională referitor la dizolvarea Parlamentului”, declară Alexandru Tănase, într-un interviu la Europa Liberă.

Pe de altă parte, Nagacevschi invocă un aviz al Comisiei de la Veneția și faptul că există o majoritate parlamentară dispusă să învestească un nou guvern.

„Or, dreptul de a dizolva Parlamentul este un ultima ratio, instrument de a soluționa o criză constituțională, cauzată de imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii legislative. Dacă nici o cale nu există, dizolvarea Parlamentului poate fi considerată ca o obligație a Președintelui. Pe de altă parte, dacă alte căi există, dacă, spre exemplu, partidele reprezentând o majoritate parlamentară au ajuns la înțelegerea privind formarea Guvernului, o asemenea obligație nu poate exista. Dizolvarea Parlamentului într-un asemenea caz și adâncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale a Președintelui ca putere neutră”, susține ministrul Justiției, într-un mesaj pe Facebook.

El mai notează că CC emite doar un aviz (opinie), iar răspunderea politică și juridică pentru o eventuală decizie de dizolvare contrară voinței Parlamentului este în sarcina președintelui R.Moldova.

Amintim că luni, 29 martie, președinta Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională, solicitându-i să constate că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului.

În replică, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că socialiștii vor folosi „toate mijloacele constituționale, legale și politice pentru a nu admite alegerile anticipate”, fără să precizeze care ar putea fi acestea. Anterior, însă, el sugera că majoritatea parlamentară se va opune rectificării bugetului în vederea alocării surselor financiare necesare pentru organizarea alegerilor și va bloca astfel intențiile Președinției.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here