Evrei în GULAG (2)

1163
0

Prezentul material documentar are drept scop de a confirma că la capitolul „deportări sovietice”, alături de români basarabeni, ruși, ucraineni, găgăuzi etc., au avut de suferit și mii de familie evreiești. Este încă o dovadă că mașina sângeroasă a represiunilor staliniste nu alegea deportații pe criterii etnice.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Originalele documentelor se află în fondul arhivistic al Procuraturii RSSM, depozitat la Arhiva Națională a Republicii Moldova, iar autorul acestor rânduri, după fiecare document, indică fondul, inventarul, numărul dosarului și numărul paginilor reproduse.

Documentul 3

SECRET

Prezidiului Judecătoriei Supreme a RSSM

R E C U R S

(în ordinea supravegherii)

La sentinţa Judecătoriei de circumscripţie a RSSM şi încheierea Judecătoriei

Supreme a RSSM în dosarul lui

Zeidman Leia-Reina Srulevna

Conform sentinţei Judecătoriei de circumscripţie Bălţi a RSSM din 3-4 martie 1941, a fost condamnată în baza art. 54-13 alin.1 al CP al RSSU la 10 ani de detenţie în LCM şi 5 ani de privare de drepturi, cu confiscarea averii,

ZEIDMAN LEIA-REINA SRULEVNA, anul naşterii 1918, originară din satul Lipcani, acelaşi raion, RSSM, evreică, cetăţeană a URSS, din muncitori, puţin ştiutoare de carte, fără de partid, fără antecedente penale, până la arestare locuia şi lucra croitoreasă în Lipcani.

Prin încheierea Judecătoriei Supreme a RSSM din 31 martie 1941, sentinţa Judecătoriei de circumscripţie Bălţi a RSSM a fost lăsată în vigoare.

ZEIDMAN a fost condamnată pentru faptul că, locuind până în anul 1940 în Lipcani, a fost recrutată de către şeful jandarmeriei ca agent secret şi, pe parcursul câtorva ani, a transmis informaţii despre activitatea revoluţionară a tineretului din Lipcani şi, în urma denunţului ei, au fost arestaţi un şir de lucrători de comsomol ilegalişti, care, în timpul interogatoriului la jandarmerie, au fost bătuţi, precum: cet. STOLEAR V.L., ROZENŢVEIG Ă.A., FAIMAN N.L.

Atât în ancheta preliminară, cât şi în şedinţa de judecată, ZEIDMAN nu şi-a recunoscut vinovăţia.

Drept bază pentru pronunţarea sentinţei de condamnare a lui ZEIDMAN au servit depoziţiile martorilor audiaţi în şedinţa de judecată: ŞENCHER H.M., ŞVARŢMAN Ş.M., FAIMAN P.L., MUŞAILO P.I., STOLEAR R.L. şi ROZENŢVEIG Ă.A.

Însă martorii indicaţi nu au expus în şedinţa de judecată fapte concrete privind activitatea trădătoare a lui ZEIDMAN, bazându-şi depoziţiile doar pe presupuneri, şi anume:

1. Martorul MUŞAILO P.V.:

…Cunosc că inculpata ZEIDMAN avea legături cu şeful de post DIUROI, despre asta mi-a spus personal ZEIDMAN Ruhlea, precum şi FAIMAN mi-a spus că a trădat-o ZEIDMAN REINA. Dar ZEIDMAN Ruhlea nu a confirmat depoziţiile lui MUŞAILO.”

(Proces-verbal al şedinţei de judecată p.d. 60)

2. Martorul ŞVARŢMAN Ş.M.:

…O vedeam pe inculpata ZEIDMAN deseori cu primarul şi căpitanul AMEGO. Odată i-am spus: „Reina, nu e bine să umbli cu dânşii, oamenii vor crede lucruri urâte, vor crede că lucrezi cu ei”. În ziua următoare, am întâlnit-o din nou pe ZEIDMAN cu primarul şi şeful de post, şi ZEIDMAN a arătat spre mine cu degetul. Peste puţin timp, şeful de post m-a arestat şi mi-a spus să nu mă mai ating de Reina ZEIDMAN şi m-a lovit de câteva ori. Când eram arestat, nimeni nu avea voie să treacă, dar ZEIDMAN trecea liber. În oraş toţi vorbeau că ZEIDMAN avea o relaţie cu şeful de post.”

(Proces-verbal al şedinţei de judecată p.d. 59-60)

3. Martorul FAIMAN P.L.:

… ZEIDMAN îmi este o rudă îndepărtată. În 1939, eu eram bolnavă şi ZEIDMAN mi-a adus o scrisoare de la o prietenă de-a mea, care mă ruga să vin pe la dânsa. Eu am vrut să-i scriu răspuns, dar nu aveam hârtie la îndemână, toată corespondenţa mea se găsea în spatele unui portret. Eu m-am ridicat şi am luat de după portret pachetul în care erau fotografii. Găsind niște hârtie, i-am scris răspuns prietenei, iar ZEIDMAN în acest timp privea fotografiile.

Peste câteva zile a venit şeful de post DIURA, m-a arestat şi a început să mă întrebe unde sunt fotografiile şi scrisorile mele. I-am spus că nu am nimic, atunci el s-a apropiat direct de portretul după care se afla pachetul şi a luat fotografiile şi scrisorile mele.

La post DIURA m-a întrebat despre scrisorica pe care a adus-o ZEIDMAN de la prietena mea.

Consider că m-a trădat ZEIDMAN, deoarece ea avea o relaţie cu şeful de post şi o consider drept provocatoare.”

(Procesul-verbal al şedinţei de judecată p.d. 60)

4. Martorul STOLEAR Roza Leibovna:

…O cunosc pe inculpata ZEIDMAN din anul 1939, ea era croitoreasă, avea relaţii cu şeful de post DIURA, ceea ce pot confirma prin următoarele: în anul 1940, adunam bani pentru deţinuţii politici, noi nu ştiam pe atunci că ZEIDMAN e provocatoare.

Prietena mea Rahil GOLDBUNG de asemenea aduna bani. Eu am cerut de la ZEIDMAN bani şi ea mi-a dat, nu ţin minte cât. Peste câteva zile, m-am întâlnit cu ZEIDMAN şi ea mi-a spus: „I-am dat bani pentru deţinuţii politici prietenei tale şi-ţi voi da şi ţie”. Eu am luat bani de la ea. Peste puţin timp, şeful de post DIURA a venit şi m-a arestat – de ce adun bani? Eu am negat, dar el mi-a reprodus toată discuţia dintre mine şi ZEIDMAN, cuvânt cu cuvânt.

Când ne aflam în arest, jandarmii au adus-o şi pe ZEIDMAN, dar ea a stat doar o oră sau o oră şi jumătate şi i-au dat drumul. Ea râdea şi ne întreba de ce ne-au arestat. Bazându-mă pe aceste fapte, conchid că Reina ZEIDMAN denunţa persoanele cu spirit revoluţionar cu care avea legături.”

(Procesul-verbal al şedinţei de judecată p.d. 61)

5. Martorul ROZENŢVEIG Ă.A.:

…În anul 1934, la noi în Lipcani s-a organizat un sindicat al muncitorilor, care lupta pentru ziua de lucru de opt ore. În mai 1934, ZEIDMAN participa activ la acest sindicat.

Peste un timp, noi am văzut că ea a pornit pe altă cale, a început să prietenească cu autorităţile româneşti, precum primarul, şeful de post DIURA, şi ne denunţa pe noi.

Cunosc fapte care confirmă activitatea ei de provocatoare.

În anul 1939, noi, ilegaliştii, prin diferite metode adunam bani pentru MOPR, noi am organizat un bal în folosul MOPR, la acest bal a fost şi ZEIDMAN.

Când am fost arestat, şeful de post DIURA ştia deja în ce scop şi cum am organizat noi acest bal.

Despre aceasta putea să-i spună şefului de post doar ZEIDMAN deoarece ei au o relaţie.

Apoi noi adunam bani pentru MOPR prin răspândirea pachetelor cu dulciuri. Un asemenea pachet a cumpărat şi Reina ZEIDMAN. Când a luat pachetul, a spus că ştie că banii se duc în folosul MOPR.

După aceasta eu am fost arestat şi şeful de post DIURA deja ştia despre aceste pachete, şi, din nou, putea să mă denunţe numai ZEIDMAN.

Nimeni nu avea acces la postul nostru de poliţie, dar ZEIDMAN venea liber.”

(Procesul-verbal al şedinţei de judecată p.d. 61-62)

6. Martorul ŞENCHER H.M.:

… Pe inculpată o cunosc, ea a avut legături cu şeful de post DIURA, ea i-a spus şefului de post că băieţii noştri participă la manifestații, după aceasta noi, toţi ilegaliştii, am fost arestaţi – 120 de oameni. Când VOLOH și cu mine am fost arestaţi la poliție și am fost tare bătuţi, inculpata ZEIDMAN era în altă încăpere şi râdea, iar DIURA mă întreba de ce nu recunosc căci după uşă stă ZEIDMAN şi confirmă că am participat la manifestație. Uşa la camera aceea era crăpată, eu eram la podea şi, când s-a deschis ușa, am văzut-o stând după uşă”.

(Procesul-verbal al şedinţei de judecată p.d. 59)

În timpul anchetei, ŞENCHER susţinea că ZEIDMAN l-ar fi denunţat la interogatoriul de la jandarmerie, dar în şedinţa de judecată nu a menţionat nimic la această întrebare.”

(Procesul-verbal al şedinţei de judecată p.d. 29)

„Din depoziţiile martorilor depuse în şedinţa de judecată, prezentate mai sus, judecata nu avea destule probe pentru a considera demonstrat faptul că ZEIDMAN era agent secret al jandarmeriei şi că ea îi denunţa pe tinerii cu spirit revoluţionar.

Martorii ŞAIS şi ZEIDMAN Ruhlea au menţionat la judecată că PASCHEVICI era provocator şi că inculpata ZEIDMAN se afla în relaţii duşmănoase cu martorul de bază ŞENCHER, care, din gelozie, îi convingea să semneze cererea împotriva lui ZEIDMAN.”

(Procesul-verbal al şedinţei de judecată p.d. )

„Din depoziţiile martorilor se observă că ZEIDMAN era supusă arestărilor pentru participarea la activitatea ilegalistă.

Prin materialele anchetei preliminare şi judiciare, acuzarea lui ZEIDMAN de apartenenţă la agenţii jandarmeriei şi de trădare a ilegaliştilor nu a fost pe deplin confirmată şi, în virtutea art. 197 alin. 2 al CPP al RSSU, urmează a fi suspendată.

În baza celor expuse şi conducându-mă de art. 16 al Legii privind organizarea judiciară în URSS, republicile unionale şi autonome şi Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 14 august 1954,

SOLICIT:

Să fie anulată sentinţa Judecătoriei de circumscripţie Bălţi a RSSM din 3-4 martie 1941 conform art. 54-13 al CP al RSSU şi încheierea Judecătoriei Supreme a RSSM din 31 martie 1941 şi să fie încetat, din lipsă de probe, cazul referitor la ZEIDMAN LEIA-REINA SRULEVNA, cu eliberarea lui ZEIDMAN din locul în care îşi ispăşeşte pedeapsa.

Procurorul RSS Moldoveneşti

Consilier juridic de stat de gr. 3 (A. KAZANIR)”

F.3085, inv.1, d.783, f.130-136

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE