Învățământul din R. Moldova orbecăie în întunericul educației digitale

Pandemia provocată de coronavirus a închis din nou școlile în R. Moldova, obligând elevii să învețe de acasă și pe internet. Nu toți școlarii dispun de instrumente care să le asigure accesul la lecțiile online. Lipsa dispozitivelor digitale și a unei conexiuni stabile la internet sunt cele mai mari probleme întâmpinate de elevi și familiile lor.

Învățătoarea le trimite materialele părinților. Oxana are trei școlari și două computere. Telefoane mobile ei n-au. Cel mic, elev în clasa întâi, lipsește de la lecțiile online. Ulterior, mama sa primește temele pentru acasă pe viber. „El lipsește de la orele online când învățătoarea explică tema. Diriginta îmi trimite temele pentru acasă prin viber, iar el le face. Nu e complicat. Majoritatea copiilor se descurcă, deoarece ei știu materia de la grădiniță”, spune Oxana din Chișinău.

Nu-s puțini elevii care n-au computer, telefon mobil, dar nici acces la internet. În satul Horodca, raionul Ialoveni, există câteva familii în această situație dificilă. Unii merg acasă la alți colegi de clasă, unde participă împreună la ore, iar alții sunt nevoiți să absenteze. „Am frați care merg la școală. Părinții nu-și permit să le cumpere telefoane de trei-patru mii de lei”, susține Diana, sora mai mare. În satul Drăgușeni, raionul Strășeni, există o familie cu opt copii și un computer.

Astăzi, pentru a avea parte de educație, pe lângă laptop și conexiune la internet, părinții, elevii, dar și profesorii trebuie să aibă competențe digitale pentru a putea participa la lecțiile online. „Nu toți sunt utilizatori siguri ai noilor tehnologii. Link-ul de acces, la conferința de pe zoom, este transmis pe viberul instalat la telefon. Credeți că un elev de clasa a V-a se va descurca să deschidă lecția pe laptop?”, întreabă retoric Maricica Panas, mamă de școlar în Chișinău.

Școala online a devenit o „școală pe fișe”

Într-un liceu din Chișinău în care „nu există conexiune bună la internet, dar nici un computer performant, profesorii le dau elevilor multe fișe care trebuie completate cu scris de mână, iar pentru asta părinții au nevoie să le printeze undeva”, afirmă Doina Danu, mama unei eleve de clasa a V-a. Este metoda care le-a fost pedagogilor cea mai la îndemână, dar responsabilitatea le-au pasat-o părinților.

„Unii copii fac ore online având doar un telefon mobil, cu toate că unele prezentări făcute de profesori nu sunt clare nici de pe notebook. Trebuie să facem un screenshot (captură de ecran) și să le mărim în diferite aplicații, apoi să le printam”, povestește Diana.

Există profesori care au competențe digitale. „Unii profesori se dau mari în ale tehnologiilor informaționale și cer teste online, ca discipolii să le trimită rezultatele pe un email. Copilul n-a avut până acum computer. Nu știa cum să acceseze anumite pagini, să copieze și să trimită pe email. Fiind singură acasă, fiica mea se stresa că nu va reuși să trimită la timp rezultatul testului”, precizează Diana Danu.

Responsabilitatea revine mai mult elevilor și părinților

Elevilor din clasele gimnaziale sau liceale n-are cine le explica lecțiile pe îndelete. „Eu, ca părinte, nu pot să-i lămuresc disciplinele școlare, cum e fizica, matematica, chimia etc. Pentru asta sunt profesorii care au studiat obiectele respective. Dar ba nu pot să se conecteze, ba nu se aude. E o catastrofă!”, conchide Natalia Camerzan.

„Fiecare profesor predă lecția de pe platforma pe care o cunoaște. Un obiect se predă pe zoom, altul pe meet, iar celălalt pe viber sau classroom. Ar fi bine să se emită un ordin prin care toate lecțiile să se desfășoare pe o singură platformă. Cred că profesorilor le convine liniștea din școli: luna trece, iar salariul vine”, consideră Zinaida, mamă a doi copii: unul e în clasa zero, iar altul, într-a V-a.

Măsurile impuse pe perioada pandemiei sunt însă acceptate de alți părinți. Diana are doi copii: unul învață în clasa a III-a, iar altul e în clasa a V-a. „Cel din clasa a III-a a avut probleme cu videocamera. M-a sunat, am rezolvat. În rest, nu am avut incidente. Profesorii scriu pe classroom ceea ce se face în clasă și ceea ce se dă pentru acasă. Mergem înainte. Am rude în Germania, Franța și Italia, care-mi spun că la ei, când s-au închis școlile, n-au fost făcute sondaje, nu au fost organizate mitinguri. La noi parcă e la piață, fiecare e cu prețul și pătrunjelul său”, zice Diana.

„Nu au acces la educație!”

Dreptul la educație al copiilor este încălcat. „Li se încalcă dreptul la educație pentru că n-au acces la procesul educațional. Statul nu le pune la dispoziție toată tehnica necesară pentru a avea acces la învățământul online. Instituția de învățământ poate asigură accesul la educație prin alte modalități: au fost cazuri când profesorii scriau sarcina și-o duceau la poarta discipolului”, declară Maia Bănărescu, avocat al poporului pentru protecția drepturilor copilului.

Nu mai au toți copiii șanse egale la educație. „Prin faptul că este acces inegal la procesul educațional, putem vorbi și despre calitatea instruirii pe care o primesc copiii. Sunt copii care nu-și fac lecțiile online. Aici vorbim și despre abandonul școlar temporar, fie că n-au tehnica necesară și nu pot participa, fie că părinții n-au posibilitatea să-i conecteze la internet. Este o situație destul de gravă. Circa 30% dintre copii n-au acces la educație”, susține Maia Bănărescu.

Soluții propuse de avocatul copilului

„Deciziile Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică sunt obligatorii pentru toate autoritățile, totodată, la nivel de localitate, dacă nu există niciun caz de Covid-19, dacă școala poate asigura prezența în clase, nu văd de ce această școală ar trebui să fie trecută la învățământul online. Trebuie de abordat lucrurile individual, la nivel de raion, pentru fiecare localitate. Să meargă directorii de școli cu un demers la Comisie pentru că nu putem să mutăm învățământul pe online neavând siguranța că elevii vor avea acces la educație. Fiecare instituție de învățământ trebuie să aibă manager care gestionează fluxul de copii în școală. Elevilor care n-au acasă dispozitive digitale și conexiune la internet ar putea să li se permită să vină la școală. Să fie o combinație dintre cele șapte variante propuse la începutul anului școlar. Să nu uităm că elevii mai aveau acces la o masă caldă. Aici sunt foarte multe probleme care ies la iveală una după alta”, recomandă Maia Bănărescu.

„Constituția prevede că dreptul la educație nu este un drept absolut, el poate fi limitat atunci când e vorba de securitatea în sănătate, dar cu condiția că elevilor nu le este încălcat dreptul la educație și accesul la procesul educațional. Nu mai vorbim de calitatea educației care, evident, în situația respectivă a pierdut foarte mult. Este o situație excepțională și nu putem pune educația mai presus de sănătatea copilului. Dar acces la educație trebuie să fie. Toți copiii trebuie să aibă acces la educație, indiferent de nivelul de calitate al studiilor”, zice Bănărescu.

Decizia contravine Constituției

La Chișinău, Asociația „Părinți Solidari” a lansat o petiție online prin care cere redeschiderea școlilor. Sute de părinți moldoveni s-au arătat indignați de faptul că, începând de luni, 1 martie, elevii vor reveni la orele online. Ei cer de urgență anularea deciziei aprobate vineri, 26 februarie, de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP), în contextul situației epidemiologice din țară. Părinții intenționează să iasă la protest în fața Parlamentului.

Un birou de avocați din Chișinău a contestat în instanța de judecată hotărârea prin care CNESP a interzis desfășurarea procesului educațional în sălile de clasă și a obligat copiii să treacă la educația online. Avocații argumentează că „dreptul la educație este garantat de Constituție, iar școlile nu pot să fie închise fără ca statul să ofere alternative solide de învățare pentru toți copiii”.