Aforisme
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE• E ușor de spus: „Dă cina dușmanului!”, dar dacă acest dușman e stomacul tău?!
• Alegerile, dacă ar rezolva ceva, demult ar fi fost anulate.
• Și deputaților le vine greu să-și creadă propriilor promisiuni.
• În bibliotecă, până și praful de pe cărți emană înțelepciune.
• În sala de lectură, nu ești sâcâit de anunțuri publicitare.
• Doar atunci când nu e neapărat să se ia o decizie, poți să-ți permiți și tu una.
• Profesorul este omul care are obiceiul să vorbească cu alți oameni atunci când aceștia dorm.
• Chirurgii îmbracă mănuși și-și pun măști, ca să nu lase amprente și să nu fie depistați…
• Cine nu are bani să se trateze la medici moare de moarte naturală.
• Dacă moartea nu mai are clienți printre pacienții tratați în spital, și-i alege dintre medici…
• Dacă omul s-a săturat de somn și încă mai doarme, înseamnă că-i mort.
• Dacă vei plăti regulat medicului pentru tratament, boala ta poate deveni cronică.
• Sărăcia leac nu are, a constatat medicina fără plată.
• Amenințare: „Te previn, încă o discuție ca asta și n-o să mai ai nevoie de periuță de dinți!”
• Visul idiotului: toți dinții să-i fie de minte!
• Dacă extragi un dinte pe fundalul unei melodii plăcute, medicul nu va simți nicio durere.
• Un lucru care nu se rezolvă de la sine în 30 de zile, nu merită să te ocupi de el.
• Dacă muncești toată ziua, când mai câștigi bani?!
• Până își găsește prostul un loc sub soare, se face întuneric.
• De s-ar vinde mintea, te-ai mira de ar cumpăra-o vreun prost!
• Prostia poate fi tratată. Toată reclama profită de această afirmație.
• Cel mai mult ne deranjează proștii care ne consideră de-ai lor.
• Ce timpuri nebune! Au început să-și iasă din minți chiar și acei care n-o au.
• Soarta moldoveanului e schimbătoare: zilele rele se schimbă cu cele foarte rele.
• A greși e omenește, a da vina pe alții e și mai omenește.
• Pentru fiecare înțelept se găsește o proastă după care el își pierde mințile.
Autor: Teodor POPOVICI
DENS (Dicționar Enciclopedic Satiric)
ANIMAL – neom
A O LUA LA SĂNĂTOASA – a fugi de la spital
BALERINĂ – femeie iubită de unii și purtată în brațe de alții
CATÂR – cal cu tată măgar
CĂMILĂ – ducă-se pe pustii!
CRAPĂ – soața crapului
DECAPITAT – om redus
EPITAF – scurtă postfață la viață
FEMEIE – om dintr-o bucată
HARACHIRI – japonez căruia i-a ajuns cuțitul la os
ÎNVĂȚĂTOR – dușman de clasă
MĂGAR – cal tras de urechi
NUC – pom căruia i se ia rodul cu ciomagul
OCHI – puncte de vedere
PAPĂ-LAPTE – vițel
PERUCĂ – coafură fără cap
SCRUMIERĂ – racla țigării
STELE VERZI – actrițe începătoare
ȘOAPTĂ – vorbă într-o ureche
VARGĂ – pedagog crescut în pădure
ZOAIE – apă care a făcut un bine
Autor: Efim TARLAPAN
Epigrame
Familistul
Soaţa-i tocmai în Haway,
Cu speranţa doar la mine:
Mi-a lăsat în grijă – vai!
Doi copii… şi trei vecine.
Vulpea şi Cioara, sec. XXI
Cioara a scăpat din cioc
Caşcavalul afumat;
Doamne sfinte, ce noroc:
Vulpea s-a intoxicat!
Intervenție chirurgicală
Un renumit chirurg mi l-a tratat,
I-a pus la loc cu iscusință coasta;
Păcat că pacientul operat
Nicicând n-o să mai afle despre asta!
Noi și Uniunea Europeană
Trăindu-ne din plin sincopa,
Ne „mărginim” cu Europa
Şi, cum suntem cam aburiţi,
Ea chiar ne crede mărginiţi…
Autor: Dumitru SOLTAN
***********************************************************************
Epigrame
Ministrul și reforma
A făcut o treabă bună –
Reformat-a ministerul
Doar schimbând în prima lună…
Secretara și șoferul!
Consolare
Când i s-a plâns un oarecare
Că n-are poftă de mâncare,
Îi spuse doctorul pe loc:
Pe-așa scumpete… ce noroc!
Pedagogie rurală
Profesoru-i necăjit
Și îl doare capul tare,
Că i-i lanul neprășit
Și la porci n-a dat mâncare!
Unitate de măsură
Statul, cum e la vedere,
Tot măsoară-n linii mari:
Tehnica – în cai-putere,
Iar Puterea – în măgari.
Autor: Loghin ALEXEEV-MARTIN
***********************************************************************
Parodie
Răţoiul şi Vulpoiul
„Un Răţoi rătăcitor
A văzut întâmplător
Că se-neacă-un pui de Vulpe,
L-a salvat şi l-a crescut …”
Un Răţoi voinic în pulpe,
Când în râu a observat
Că se-neacă-un pui de Vulpe,
A sărit şi l-a salvat.
Şi l-a dus la sine-acasă
Şi-a-ngrijit de el frumos:
Na-ţi şi pat, şi na-ţi şi masă,
Pui de Vulpe păcătos,
Pân’când puiul – din slab, mic –
S-a făcut Vulpoi voinic.
Şi-ntr-o bună dimineaţă,
Drept răsplată, în coteaţă,
Hrăpăreţul de Vulpoi
Ia şi-l papă pe Răţoi …
MORALA:
I. Când se-neacă un Vulpoi,
Nu-l salva, nu fi Răţoi.
II. Cine şi-a crescut Vulpoiul,
O păţeşte ca Răţoiul.
III. Orişicui poţi să faci bine,
Numai nu şi la jivine.
IV. Când se-neacă-un pui de hoţ,
Fă-te că nu poţi să-noţi.
V. Şi-ncă una vă mai spui:
Vulpea-i blândă când ea-i pui.
VI. Pilda-i strop, morala-i vastă:
Mai cătaţi-o şi ‘neavoastră…
Autor: Petru CĂRARE
***********************************************************************
Proză scurtă
Cazul cu porumbaca
Să fi trecut de-atunci vreo 50 de ani… Multă apă a tot dus la vale în acest răstimp râul Cubolta, care ne taie satul în două părţi. Multe s-au mai şi uitat cu vremea. Însă, la un pahar de vin sau la o „stopkă” de rachiuaş făcut (de-acel cu mărgeluşe!), o parte de morişteni îşi mai amintesc şi astăzi de acea-ntâmplare…
Se duce Vanea Foca (un consătean, şi chiar mahalagiu de-al meu) într-o bună zi la Bălţi cu câteva găini de vânzare – ca să mai facă ceva parale pentru casă. Nişte păsări, măi frate, – una ca una! Toate porumbace, grase, mari…
Ajuns în staţie, coboară omul din autobuz şi, pentru a nu le produce disconfort cu marfa sa cetăţenilor ce călătoreau cu transportul urban, o întinde pe jos spre piaţa aflată tocmai în centrul Bălţilor. Nu reuşeşte să facă însă nici o sută de paşi, că-l opreşte o pereche de orăşeni: bărbatul – cu „hastic” la gât, pălărie, cu „stecle” pe nas; nevasta – în pardesiu scump, având în braţe o javră de căţel, îmbrăcat într-un fel de jaletcuţă de culoarea oului de raţă leşască…
Cam cu luare peste picior, capăt de vorbă apucă orăşeanul:
– Şi-ncotro, zici că mergi matale cu orătăniile astea?
– Poati-ajiung cumva la piaţî…
– Dar n-am înţeles – de unde spuneai că eşti?
– Di la Moara di Piatrî.
– Auzit, cum să nu! Se zice că-i sat de oameni gospodari!
– Mânţămăsc.
– Ei, lasă-lasă, şi cât ceri pe o porumbacă de-aceasta?
– Spuni lumea la noi, cî pi bazar poţ’ lua chiar şî patru rubli…
– Ia dă una-ncoace, s-o vedem mai îndeaproape!
Între timp în jurul lor, după cum se şi obişnuieşte, s-adunaseră mai mulţi gură-cască care, în asemenea cazuri, socot de cuviinţă să te onoreze cu prezenţa lor.
Apucă orăşeanul găina în mâini… O cercetează cu mare atenţie şi pe-o parte, şi pe alta… O „cântăreşte” în aer… Îi desface aripile… Îi răsfoieşte penele… Apoi prinde a le sufla, centimetru cu centimetru, controlându-i amănunţit culoarea pielii şi iscodind-o, pesemne, de n-are niscaiva păduchi…
Marfa fiind marfă, tace dumnealui şi n-are a spune nimic. Prinzând însă cătătura dumneaei, îi întoarce ţăranului găina înapoi, zicându-i:
– Da ia dă mata să mai văd una!
Şi iată că aici lui Vanea Foca – om liniştit din fire şi cântărit la vorbă, după cum îl cunoştea tot satul, îi sare şi lui ţandăra:
– Ştii şiava?! Ba nu ţ-o mai dau!
– Cum, adică?… Vrei să spui că porumbaca nu-i de vânzare?!
– Cam aşă!
– Şi atunci de ce ai mai purtat-o cu autobuzul atâta amar de drum, tocmai până la Bălţi?!
– Am primblat-o special – ca să-i sufli mata ‘ntr-un loc, ş-amu, iaca, o duc înapoi acasî!…
Autor: Pahomie BEJENARU
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
