„Lasați-ne să lucrăm!” – De ce nu se deschid toate instituțiile de cultură pentru spectatori?

1055
1
Dirijorul Mihail Agafița pe fosta scenă a Filarmonicii. Foto: Serghei Bucico

Afectate puternic de pandemia de coronavirus, care i-a lăsat fără surse de venit deoarece le-au fost interzise spectacolele cu public, instituțiile teatral-concertistice au ajuns în imposibilitatea de a-și plăti facturile pentru energia termică. Sala cu Orgă a pierdut 700.000 de lei, Teatrul „Luceafărul” n-are bani pentru plata utilităților, iar Teatrul Național „Mihai Eminescu” nu-și poate restaura edificiul.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Teatrele s-au redeschis din nou pentru public din 11 ianuarie, după mai multe solicitări ale actorilor care au rugat Comisia națională extraordinară de sănătate publică să ridice restricțiile pentru a-și putea relua munca. Directorii instituțiilor teatrale și de concert au așteptat decizia Comisiei, dar nu s-au bucurat toți, deoarece în Hotărâre scrie că „este interzisă desfășurarea activităților, cu prezența spectatorilor, în incinta cinematografelor, sălilor de concerte și caselor de cultură”. Hotărârea Comisiei se referă și la Sala cu Orgă și la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, care sunt, de fapt, săli de concerte.

Care-i logica hotărârii?

Directorul artistic al Filarmonicii, Mihail Agafița, spune că „logica autorităților denotă că oamenii care stau în comisii n-au habar ce înseamnă Filarmonică. Dacă hotărăști soarta cuiva, trebuie să fii în temă, să cunoști anumite lucruri. Dacă nu le cunoști, trebuie să te informezi. Eu cred că a fost o eroare, pentru că nu înțeleg cum Teatrul de Operă și Balet, care are orchestră simfonică, are voie să activeze, iar noi n-avem voie să activăm. Noi într-un concert suntem implicați doar cu orchestra simfonică, iar ei au orchestră simfonică, plus soliști, balet etc. Ei nu-s contagioși?! Care-i logica? Mai ales că noi pe scenă avem posibilitatea să stăm la o anumită distanță unii de alții, dar orchestra lor n-are așa posibilități. Ei nu-s contagioși, dar noi suntem?”, se întreabă dirijorul.

Totodată, Mihail Agafița menționează că muzicienii au supraviețuit în această perioadă deoarece au primit 80% din salariu. „Salariul nostru nu ne permite să trăim. Nu avem mii de euro. În R. Moldova prețurile nu-s mai joase decât în Europa. Avem nevoie de evenimente private. O ducem de la o pâine la altă pâine”, explică Agafița.

În aceeași situație s-au pomenit și muzicienii de la Sala cu Orgă. Larisa Zubcu, șefa Sălii cu Orgă, își amintește că în octombrie au avut permisiunea de a prezenta concerte cu public, respectând toate cerințele Comisiei. „După 20 noiembrie iarăși am fost restricționați să activăm cu public, iar acum am fost șocați de decizie. Noi avem sintagma instituții teatral-concertistice. Credeți-mă, nu este nicio diferență între teatru și sala de concert. Nu mă refer la repertoriu și genul de artă. Ar fi fost o eroare de redactare, dar așteptăm decizia oficială”, precizează Larisa Zubcu.

Am pierdut în anul 2020 aproximativ 700.000 de lei. Nu ne propunem să-i recuperăm pentru că trenul a plecat. Sperăm să activăm în continuare cu public și să câștigăm banii ăștia din vânzarea biletelor și chiria sălii. Deși doar 50% din capacitatea sălii e folosită”, spune Zubcu. Prețul unui bilet la un concert de la Sala cu Orgă a rămas același, adică de la 60 de lei (pentru studenți) și până la 200 de lei.

Bani nu-s, căldură nu-i

În izolare, actorii au avut o singură bucurie: Repetiția pieselor de teatru. De la Vitalia Grigoriu, director la Teatrul Republican „Luceafărul”, aflăm că actorii și-au primit salariile deoarece banii vin din bugetul de stat, dar au lipsit adaosurile la leafă, care sunt adăugate din vânzarea biletelor la spectacolele de teatru.

Tot din veniturile proprii, Teatrul Republican își achită energia termică. „Acum nu ne putem permite pentru că n-am activat. Luna decembrie a fost dintotdeauna cu venituri mai mari în comparație cu celelalte luni pentru că se jucau spectacole pentru copii. Era bradul în hol. Și acopeream cheltuielile pentru energia termică și alte servicii comunale, chiar și pentru proiectele noi. Nu știu ce vom face acum. Am economisit. N-am conectat căldura pentru luna noiembrie. În decembrie am conectat-o când era temperatura mai joasă. O să facem un demers ca să ne reeșaloneze plățile până în vară”, a declarat Vitalia Grigoriu.

100 de ani de creație

Teatrul Național „Mihai Eminescu” împlinește la toamnă 100 de ani de la fondare. Era preconizat un plan de reconstrucție a edificiului, dar nu sunt bani pentru a restaura clădirea, aflăm de la directorul instituției, Petru Hadârcă. „Au fost resimțite foarte dureros restricțiile, dar ce să facem, ne conformăm. Suntem conștienți că toți trecem printr-o criză. Dar am reluat activitatea și le sunt recunoscător spectatorilor care cumpăraseră bilete în luna martie 2020 și nu au cerut să-și recupereze banii”, spune Hadârcă.

În R. Moldova un actor primește un salariu de trei-patru mii de lei pe lună. „E bătaie de joc, în comparație cu salariul actorilor din România, care se ridică până la două mii de euro. Diferență ca de la cer la pământ”, consideră Petru Hadârcă.

Am vorbit și cu actorii de teatru să aflăm cum se descurcă. Actorul Andrei Sochircă și-a prezentat mono-spectacolul „Visul unui om ridicol”, după o nuvelă de Dostoievski, doar în fața colegilor săi de la Teatrul „Eugene Ionesco”. La această lucrare a muncit în izolare. „În perioada de pauză am studiat o nuvelă a lui Dostoievski. Feciorul meu a făcut coloana sonoră. L-am prezentat în fața trupei de actori. Să nu pierd timpul. Să folosesc util această izolare în pandemie”, argumentează Sochircă.

Actorul Andrei Sochircă afirmă că a primit 70% din salariul de bază, fără adaosuri din comercializarea biletelor. „Dacă nu s-a jucat nimic e clar că nu puteam beneficia de acel adaos la salariu. Rezistăm așa… cu ceea ce ni se oferă”, spune actorul.

Sunt și actori care s-au descurcat mai bine din punct de vedere financiar. Actrița Ana Tkacenko s-a implicat, paralel cu activitatea la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, într-un proiect TV, iar asta a ajutat-o să treacă mai ușor peste criză. „M-a afectat spiritual și profesional pentru că, dacă nu exersezi zilnic, ne-exercițiul își face loc în tine, și-n forma ta fizică și-n cea spirituală. Ai nevoie de timp ca să-ți revii. Dar sunt alți actori care, din păcate, au suferit financiar”, mărturisește Ana Tkacenko.

Misterul” hotărârii

În căutarea unui răspuns la întrebarea de ce sălile de concert n-au voie să organizeze spectacole cu public, am discutat cu Boris Gâlcă, membru al Comisiei extraordinare în sănătate publică a mun. Chișinău. „În teatre este o activitate academică, mai liniștită, acolo sunt foarte clar stabilite distanțele între scaune, lumea stă cu mască, nu dansează, nu cântă. În sălile de concert, însăși muzica impune veselie, aplauze, ridicarea în picioare, posibil și dansuri. Este mai greu de controlat situația epidemiologică la un concert decât la un spectacol de teatru”, explică Gâlcă.

La rândul său, șeful Secției supraveghere epidemiologică din cadrul ANSP, Ștefan Gheorghiță, a declarat că în ultima perioadă se atestă o evoluție a formelor grave de Covid-19, care s-au mărit de la 8% la 12,7%, iar formele medii au crescut de la 12% la 17,2%. În ultimele săptămâni, avem o diminuare neesențială a cazurilor noi de infecție: în perioada 4-7 ianuarie, au fost 3.518 cazuri, iar între 11-17 ianuarie – 3.463.

Situația aceasta nu permite să deschidem tot ce se dorește în R. Moldova. Stimați reprezentanți ai sălilor de concert, stimați artiști, uitați-vă ce se face în țara asta! Avem o rată înaltă de îmbolnăvire în rândul lucrătorilor medicali. E o presiune extraordinară asupra sistemului medical”, a declarat Ștefan Gheorghiță. Epidemiologul a spus că 2.233 de persoane sunt spitalizate, iar 233 dintre acestea sunt în stare extrem de gravă. Alți 19.779 de cetățeni sunt sub supraveghere medicală. Potrivit lui, un nou val de infectări s-ar putea declanșa în R. Moldova după perioada sărbătorilor.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here